VIDEO Ce spun meteorologii despre folosirea rachetelor care sparg norii şi distrug grindina. Fermierii, nemulţumiţi că procedura ar duce la secetă

Rachetele antigrindinăau rolul de a apăra culturile

Meteorologii au ţinut să facă precizări după ce anul trecut zeci de fermieri din Vrancea au susţinut că seceta prelungită a fost cauzată de rachetele lansate de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină.

Nemulţumirile agricultorilor privind folosirea rachetelor antigrindină pentru spargerea norilor în zonele unde sunt semnalate fenomene de grindină, sub motivaţia că acestea alungă ploaia, primesc un răspuns favorabil sistemului antigrindină şi din partea meteorologilor.

Specialiştii susţin că agricultorii sunt protejaţi şi îşi pot salva culturile.

De altfel, Administraţia Naţională de Meteorologie are un protocol de colaborare cu Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, prin care sunt oferite date de ultim moment despre situaţia meteorologică şi avertizări.

“Iodura de argint sparge norii de grindină şi nu mai afectează din punct de vedere mecanic zona respectivă. Dimpotrivă, avem acest protocol care, atunci când sunt anticipate episoade de ploi torenţiale, însoţite de căderi de grindină, poate să ajute agricultorul din această perspectivă, pentru că fenomenul de grindină a devenit unul semnificativ prin înregistrarea unor evenimente de grindină mai devreme decât era posibil înainte”, a precizat Elena Mateescu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, cu ocazia unei conferinţe susţinute la Focşani.

Anul trecut, zeci de fermieri din Vrancea au susţinut că seceta prelungită care a afectat judeţul a fost cauzată de rachetele lansate frecvent de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină.

Specialiştii susţin că nu există nicio legătură între rachetele antigrindină şi lipsa precipitaţiilor iar decizia de lansare a rachetelor antigrindină se ia după analiza nucleului de grindină apărut în atmosferă. Practic, acest sistem nu alungă norii de ploaie, ci doar pulverizează grindina.

Implementarea Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) a început în România, ca urmare a necesităţii adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torenţiale, secetă, ş.a, şi ţinând cont de experienţa în acest domeniu, la nivel mondial. În prezent funcţionează unităţile de combatere a căderilor de grindină (UCCG) amplasate în Prahova, Iaşi, Vrancea şi Oltenia. Pe lângă cele 4 unităţi, alte trei unităţi, respectiv Mureş, Timiş şi Maramureş, se află în diferite etape de realizare: execuţie parţială de lucrări, proiecte tehnice şi studii.