Unde au dispărut, în zece ani, 30.000 de focşăneni. Misterul pe care nimeni nu-l poate descifra

În recensământul din anul 2002, populaţia Focşaniului număra 103.219 locuitori, record pentru acest oraş. Zece ani mai târziu, oraşul Unirii au mai rămas aproape 74.000 de oameni.

În urmă cu mai bine de un deceniu, Focşaniul depăşea toate recordurile din punct de vedere al populaţiei stabile de aici, fiind pentru prima dată în istorie când oraşul depăşea cifra de 100.000 de locuitori.

Primarul Decebal Bacinschi se afla la începutul anilor 2000 la primul său mandat de edil şi părea că va gestiona bine un oraş în care se simţea o oarecare efervescenţă, în care fabricile construite pe timpul comunismului încă funcţionau şi generau locuri de muncă.

"Nu ne putem compara cu marile oraşe în privinţa investiţiilor străine, dar la nivelul unui municipiu cu 100.000 de locuitori, investiţiile sunt pe măsură. Dacă este să ne referim numai la firmele de maşini străine, putem spune că în afară de Mercedes şi BMW avem reprezentante în Focşani de la toate mărcile cunoscute. N-am reuşit să atragem companii ca Mc. Donalds, Billa sau Metro pentru că, potrivit studiilor lor de piaţă, au nevoie de o populaţie de minim 200.000 de locuitori ca să devină rentabile", spunea atunci Decebal Bacinschi.

Cea mai dramatică scădere de populaţie din ţară

Din păcate însă, la un deceniu distanţă, după recensământul din anul 2012, oraşul Focşani  a înregistrat o mare depopulare, aproape 28%, ajungând de la 103.219 locuitori în 2002, la 73.868. Deci aproape 30.000 de locuitori, asta în condiţiile în care la nivelul judeţului Vrancea scăderea populaţiei a fost de 47.000 de oameni. Iar dacă se merge în ritmul acesta este posibil ca în curând oraşul să devină un orăşel minuscul şi fără nici o importanţă la scara naţională.

Este practic cea mai dramatică scădere de populaţie înregistrată în România, în condiţiile în care alte oraşe au crescut din punct de vedere numeric. Una din explicaţii este că prăbuşirea economică a oraşului i-a făcut pe oameni să ia calea străinătăţii, în căutarea unui trai mai bun.

"Din cauza condiţiilor grele de viaţă, cetăţenii din Focşani au luat calea pribegiei", a declarat primarul Decebal Bacinschi, aflat la al patrulea mandat în funcţia de primar al acestui oraş.
El a mai explicat, de  asemenea, că mulţi dintre focşăneni au ales să plece în străinătate, în state precum Italia şi Spania.

Primarul municipiului Focşani, Decebal Bacinschi, ar vrea ca justiţia să-i tragă la răspundere pe cei care au distrus zona industrială a Vrancei. El s-a arătat deranjat de faptul că fabricile construite în timpul comunismului sunt astăzi o ruină.

„Au trecut 25 de ani de la Revoluţie şi nu a dat nimeni socoteală pentru faptul că toată zona industrială a Focşaniului a fost distrusă. Lucrul acesta deranjează, pentru că am muncit cu toţii 45 de ani să rezolvăm ceva şi au venit unii, alţii şi au distus”, se lamentează primarul Bacinschi.

Cum era văzut Focşaniul pe vremuri

În perioada interbelică alta era situaţia târgului nostru, care la recensământul din 1930 a ieşit pe locul 5 în Moldova după Iaşi, Cernăuţi, Chişinău şi Galaţi.

Despre  primele trei nici nu se putea crede altceva, ele fiind  vechi capitale de  regiuni  istorice  romaneşti, cu populaţii numeroase aşezate între hotarele lor, iar despre  Galaţi ştim cu toţii că s-a bucurat dintotdeauna  de o poziţie privilegiată, fiind edificat  pe cursul  celui mai important fluviu de pe continent, unde se întâlneau interesele a mii de negustori din toate colţurile Europei şi unde numeroşi oameni erau dispuşi să se stabilească pentru avantajele din zonă.

“Întorcându-ne la zona vechiului nostru oraş, se mai poate aminti, potrivit unei lucrări remarcabile, anume “Scriitori străini despre Ţările Române”, că  toţi cronicarii din afara  care au călcat pe aceste meleaguri ale actualului judeţ Vrancea  au constatat cu uimire  că la târgul ce se ţinea periodic, pe locul viitorului Focşani  erau peste 100 de mii de oameni adunaţi, afirmau ei, din toate colţurile lumii, pentru a-şi face negustoriile.  Despre populaţie în general,  Ion Ionescu de la Brad spunea în 1869, în prestigioasa  lucrare “Agricultura română din  judeţul  Putna” următoarele: “populaţia este cel mai important lucru din societate, pe care o constituie, şi în Stat, căruia îi dă putere şi mărire”.  De altfel în lucrarea amintită mai sus a făcut o analiză serioasă din punct de vedere demografic atât a oraşului Focşani cât şi a tuturor comunelor din această zonă geografică  şi ar fi bine de ţinut cont de ea chiar şi în prezent”, ne spune istoricul Florin Dârdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.

70 de ani mai târziu,  autorii Monografiei  judeţului Putna   au remarcat câteva aspecte negative cu efect asupra zonei geografice din care face parte şi Focşaniul.

„Judeţul  Putna, azi parţial  Vrancea nu exercita, atunci, aspect se pare valabil şi azi, nici o atracţie pentru lumea din afară, sporul de populaţie înregistrat la acea vreme datorându-se creşterii naturale, biologice, iar în ceea ce priveşte o politică demografică, se credea că este bine a se lua măsuri înainte de fi prea târziu”.

În prezent,  aşa cum arată statisticile suntem, demografic, mult în urma Bacăului, a Botoşaniului, chiar  a  Sucevei şi a localităţii Piatra Neamţ, ca să nu mai pomenim  despre Cernăuţi şi Chişinău,  pentru că nu mai sunt în jurisdicţia  noastră, dar cu siguranţă nu au pierdut supremaţia din trecut. Pe plan naţional suntem undeva pe locul 30, adică dintre reşedinţele de judeţ  mai depăşim, din punct de vedere al resursei umane, doar vreo 10-12  oraşe.

“Pentru administraţia actuală, indiferent de justificări, faptul că a pierdut aproape 2000 de focşăneni anual de la recensământul din 2002  nu poate fi un motiv de bucurie, chiar dacă este evident că nu putea în niciun fel să-i reţină pe cei dornici de un trai mai bun, dispuşi să-l găsească oriunde în altă parte.  Ce s-ar mai putea face pentru a mai schimba lucrurile? Destule, numai să se dorească  de către cei plătiţi să găsească soluţii la astfel de probleme”, concluzionează istoricul Florin Dârdală.