Unde se află cele mai multe osuare dedicate eroilor din Primul Război Mondial. Hitler s-a arătat interesat de unul dintre ele FOTO

Unde se află cele mai multe osuare dedicate eroilor din Primul Război Mondial. Hitler s-a arătat interesat de unul dintre ele FOTO

Mausoleul de la Mărăşeşti, cel mai mare osuar din Europa FOTO: Ştefan Borcea

Patru mausolee din Vrancea au fost consolidate şi restaurate printr-un proiect cu fonduri europene, „Drumul de glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial”, în valoare de peste 21 de milioane de lei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dincolo de vinuri şi cutremure, Vrancea mai are ceva unic, pentru care se face un efort de a fi înscrise în Lista patrimoniului Mondial UNESCO, şi anume mausoleele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani, toate construite după Primul Război Mondial, unde îşi dorm somnul de veci mii de eroi români care au contribuit la realizarea visului de a avea o Românie întregită, lucru care s-a întâmplat la 1 Decembrie 1918.

Pentru că patina timpului şi-a pus amprenta şi asupra lor, în urmă cu mai mulţi ani, cele patru mausolee au fost consolidate şi restaurate printr-un proiect finanţat cu fonduri europene, cu o valoare de peste 21 de milioane de lei.

Acestea impresionează de fiecare dată pe oricine le trece pragul, prin atmosfera de reculegere, iar unul dintre cei care s-a arătat impresionat la modul serios de unul dintre edificii a fost chiar celebrul dictator nazist Hitler. Acesta i-a cerut personal mareşalului Antonescu să apere cu mai multe baterii de antiaeriană mausoleul de la Mărăşeşti, în timpul bombardamentelor aviaţiei aliate în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Asta în ciuda faptului că Mausoleul de la Mărăşeşti, pe frontispiciul căruia stă scris „Întru slava eroilor neamului", a fost construit pe locul în care, în vara anului 1917, armata română i-a ţinut piept cu eroism celei germane.

În confruntările de la Mărăşeşti au murit 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români, în prezent mausoleul adăpostind nu mai puţin de 5.073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi nouă cripte comune.

„Iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti s-a luat  la Congresul Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România desfăşurat în anul 1919, la care participau reprezentantele acestei organizaţii de pe tot cuprinsul României. Societatea a fost fondată în anul 1910 de către un grup de doamne din înalta societate şi anume: Alexandrina Gr. Cantacuzino, Anastasia Gr. Filipescu, Elena Odobescu, Eliza Mavrocordat, Zoe Gr. Râmniceanu. Propunerea de ridicare a unui Mausoleu la Mărăşeşti a fost înaintată regelui Ferdinand şi guvernului condus de Ion I. C. Brătianu. Pentru obţinerea de fonduri, încă din anul 1919 s-au lansat peste 9.000 de liste de subscripţie. Locaţia Mausoleului s-a stabilit pe cele 20 hectare cedate de către George G. Ulise Negroponte, proprietarul pământurilor din zona aleasă pentru monument, întocmindu-se şi un Act de donaţie, la  14 iulie 1921”, se arată în documentele Muzeului Vrancea.

Inaugurarea Mausoleului s-a făcut la 18 septembrie 1938, în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a numeroase oficialităţi. În centrul mausoleului Mărăşeşti se află sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la data de 21 iulie 1919, fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare, decorat cu Steaua României şi Ordinul „Sfântul Gheorghe şi Sfânta Ana" al Ţarului Rusiei.

Inaugurarea Mausoleului s-a făcut la 18 septembrie 1938, în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a numeroase oficialităţi.

La Mausoleul Mărăşti, piatra de temelie a fost pusă de Regina Maria

În satul Mărăşti, din comuna Răcoasa, pe drumul judeţean Panciu-Soveja-Răcoasa, se află mausoleul ridicat pe locul unde s-a dat bătălia din 9-17 iulie 1917. Acesta face parte, alături de alte obiective istorice, din Câmpul istoric de la Mărăşti, sat care a fost distrus în întregime în timpul luptelor şi refăcut după război.

Monumentul a fost construit din iniţiativa Societăţii „Mărăşti“, după proiectul arhitectului Pandele Şerbănescu. Sculptura a fost realizată de către sculptorul Aurel Bordenache.

Piatra de temelie a fost pusă la 10 iunie 1928 în prezenţa Reginei Maria şi a unei impresionante asistenţe, iar lucrările au fost finalizate în anul 1938.


La subsolul mausoleului se află criptele în care sunt depuse osemintele militarilor români, ruşi şi germani, participanţi la Primul Război Mondial, în total 5.342 de eroi Numai 116 români şi 126 germani sunt identificaţi.

Alături de aceştia, subsolul mai adăposteşte şi criptele în care sunt înhumaţi ofiţerii români căzuţi în bătălia de la Mărăşti. Ulterior, aici au fost depuse sarcofagul mareşalului Alexandru Averescu şi criptele generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu. În incinta mausoleului există şi un muzeu în care se păstrează trofee militare, hărţi, documente, fotografii.

Mausoleul Soveja adăposteşte români, ruşi, germani, austrieci şi unguri

Opera arhitectului George Cristinel construcţia Mausoleului, a cărui piatră fundamentală a fost pusă din iniţiativa Societăţii „Văduvele de Război” şi „Cultul Eroilor” în anul 1923, a durat până în anul 1928, când s-au acoperit nişele cu plăcile de marmură cu numele eroilor şi a fost inaugurat în anul 1929.



Mausoleul a devenit şi un loc de pelerinaj şi veneraţie atât pentru locuitorii comunei şi ai judeţului, cât şi pentru cei din alte localităţi ale ţării. Aici se organizau comemorări ale eroilor, aşa cum s-a întâmplat în anul 1938, cu ocazia celor 22 de ani ce    s-au scurs de la bătăliile desfăşurate pe Valea Şuşiţei în anul 1917.

În interior se află criptele în care au fost reînhumaţi 528 de români, ruşi, germani, austrieci şi unguri. În faţa criptelor s-au montat plăci de marmură pe care s-au inscripţionat numele celor înhumaţi. Osuarul adăposteşte osemintele a 1.612 ostaşi neidentificaţi. Numărul militarilor germani comemoraţi este de 279, înhumaţi în  anul 1917.

Mausoleul Focşani, construcţie de inspiraţie bizantină

Monumentul a fost ridicat în sudul oraşului şi amplasat în partea de est a parcului care, pentru protecţie, a fost împrejmuit cu gard din fier forjat.

Construcţia mausoleului din Focşani a  fost începută încă din  anul 1925. Ridicarea Mausoleului – Osuar din Focşani s-a dovedit a fi destul de anevoioasă şi a necesitat un mare efort în a asigura sumele necesare construcţiei monumentului. „Mausoleul a fost construit din cărămidă, piatră şi beton pe un plan în formă de cruce. Construcţia de inspiraţie bizantină, cu trei turle, este bine proporţionată şi beneficiază de o suprafaţă de 457 mp.

Accesul în incinta Mausoleului se face pe scara cu trepte din beton şi uşa masivă din fier forjat, montată într-un portal masiv din beton. Acesta, străjuit de două coloane cu fusul rotund şi capiteluri compozite, sprijină un fronton cu decoraţii florale, care încadrează anul 1926. Pe frontispiciul frontonului, de o parte şi alta a unui cartuş în care sunt redate în relief atributele vitejiei şi victoriei (spada şi baioneta), s-a inscripţionat cu litere în relief: „PRO -  PATRIA”.

Aici odihnesc 582 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire: 1916 - 1919 - căzuţi în regiunea Panciu, Rugineşti şi Năneşti”

Vă recomandăm să mai citiţi:

Intrarea la muzeele din Vrancea se face de acum şi prin plata online. Puteţi achita cu lei, euro sau dolari

Romeo Valentin Muscă a câştigat concursul pentru funcţia de director al Muzeului Vrancei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările