Un raid aerian de acum mai bine de un secol, considerat „un succes al aviaţiunii“

Un raid aerian de acum mai bine de un secol, considerat „un succes al aviaţiunii“

Gheorghe Negrescu, în scaunul pilotului, secondat de Aurel Vlaicu FOTO: www.earlyaviators.com

La începutul secolului XX, aeronautica mondială a luat un mare avânt, iar din acest punct de vedere România a avut piloţi de geniu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Începuturile aviaţiei române datează din anul 1910, când inventatorul Aurel Vlaicu a realizat primul zbor naţional. Acesta a zburat în jur de 50 de metri, la o înălţime nu mai mare de 4 metri, pe Dealul Cotrocenilor.

Aviaţia, civilă sau militară, a fost reprezentată în România de foarte mulţi piloţi de seamă, care de multe ori au plătit cu viaţa în temerarele lor încercări de a-şi atinge obiective înalte.

Printre aşii aeronauticii româneşti s-a aflat şi generalul Gheorghe Negrescu, care în anul 1912, la puţin timp după ce îşi luase brevetul de pilor, s-a confruntat într-o misiune cu defecţiuni la motorul avionului, dar acesta lucru nu l-a descurajat să-şi arate îndemânarea şi priceperea.

Astfel, pe data de 7 iunie 1912, la ora 4.20, Gheorghe Negrescu, care avea gradul de sublocotenent şi care îşi luase brevetul de pilot militar la şcoala înfiinţată de avocatul Cerchez din Chitila, a decolat din zona Cotroceni, cu intenţia de a duce salutul aviaţiei române la dezvelirea monumentului închinat domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul avea loc pe 8 iunie.

“Din cauza unei defecţiuni tehnice, pilotul a reuşit să aterizeze la Bîrlad în ziua de 8 iunie, fiind în imposibilitatea de a mai evolua la sărbătoarea de la Iaşi. În ziua următoare, pe 9 iunie, sublocotenentul Negrescu a participat la trecerea în revistă a trupelor din Garnizoana Bîrlad, efectuată de regele Carol I, prilej cu care pilotul a executat un scurt program de zbor în prezenţa acestuia. Sublocotenentul Gheorghe Negrescu a decolat a treia zi, în zori, pe 10 iunie, aterizând la Focşani, unde din cauza unor defecţiuni apărute la motor a îmbarcat avionul în tren”, potrivit comandorului aviator în rezervă Jănel Tănase.

Arhivele Militare Române consemnează faptul că raidul aerian de atunci a reprezentat “un succes al aviaţiunii noastre tinere şi a pregătirii excepţionale a sublocotenentului Negrescu Gheorghe, care s-a încumetat să zboare cu un avion care avea motorul vechi şi nu mai funcţiona normal, dând semne de oboseală”.

Până la data izbucnirii primei conflagraţii mondiale, istoria aparatelor de zbor menţionează şi alte fapte.

În Arhivele din Vrancea s-a găsit un interesant act oficial, o Ordonanţa pronunţată de Primăria Focşani prin semnătura primarului de atunci, Ştefan Graur, care face referire la cum se pregăteau autorităţile din Focşani pentru a preîntâmpina atacurile aeriene.

Iată ce consemna primarului oraşului Focşani în Publicaţia instituţiei pe care o conducea cu referire la atacurile aeriene pe care, războiul ce bătea la uşă, le putea aduce şi deasupra oraşului Focşani.

„Orice funcţionar public şi orice locuitor este îndatorat a semnala în momentul în care au văzut apărând, în apropierea oraşului, vreun aeroplan pentru a putea fi întâmpinat, recunoscut urmărit şi anunţat mai departe. Martorii vor transmite obligatoriu forma şi natura aparatului, înălţimea la care a fost văzut, direcţiunea din care venea şi aceia spre care se îndreptă. Recunoaşterea aparatelor se va face pe deoparte prin silueta formelor aparatelor ce Ministerul de Război are în serviciu, iar pe de altă parte prin Tricolorul Naţional aşezat în formă de cercuri pe aripile aparatului şi în benţi pe coada lor. Pentru recunoaşterea aparatelor se va întrebuinţa totdeauna binoclul, mai ales când ele se găsesc la înălţimi sau la depărtări mari”.

Ordonanţa continua cu alte instrucţiuni, atunci foarte serioase, azi, cel puţin hazlii, precum aceasta: „când un avion inamic aterizează (se aşează pe pământ) toate autorităţile din acest oraş precum şi orice locuitor este obligat de a-l ataca şi împiedica de a mai zbura. Cel mai simplu şi expeditiv mijloc este de a-i tăia (distruge) parte din sârmele ce merg în lungul aparatului (de la cap spre coadă ) sau a distruge partea dinapoi a aparatului. Aviatorii vor fi arestaţi şi puşi sub pază , iar aparatul ancorat cu frânghii, astfel ca să nu poată fi ridicat sau trântit de vânt. Se va anunţa apoi autoritatea militară care va lua măsuri pentru ridicarea aviatorilor şi a aparatului şi predarea celor în drept”.

citeste totul despre: