Românul căruia îi datorăm prima participare la Jocurile Olimpice. A fost căsătorit cu viitoarea doamnă de onoare a Reginei Maria

0
Publicat:
Ultima actualizare:

A fost cea mai influentă personalitate românească din domeniul sportului, vreme de peste patru decenii, dar a făcut şi politică.

În urmă cu 120 de ani, România făcea istorie în mişcarea sportivă olimpică internaţională, prin prezenţa primului ei reprezentat la Jocurile Olimpice care au avut loc în anul 1900, la paris, în Franţa.

Acesta a fost nimeni altul decât George Alexandru Plagino, nepotul unui fanariot al vremii, Aicachi Plagino şi moştenitorul unei averi uriaşe. Tatăl său a fost ginerele domnitorului Barbu Ştirbei, proprietar peste 60.000 de hectare de teren agricol şi pădure în actualul judeţ Vrancea.

Născut în anul 1876, în comuna Dumbrăveni, George Plagino era student la Paris când a decis să se încrie în concursul de tir „trageri cu arme de vânătoare”, denumirea de atunci a probei. După trei zile de concurs, el s-a clasat pe locul 13, din 31 de sportivi înscrişi. O performanţă bună, care s-a datorat şi îndemânării obţinute în sutele de partide de vânătoare desfăşurate prin pădurile bunicului său. Pentru clasarea pe locul 13, George Plagino a primit ca premiu o “Placă a Expozi]iei”, din argint. De altfel, toţi sportivii au primit premii şi nu medalii. Jocurile Olimpice de la Paris au fost cele mai lungi din istorie, desfăşurându-se în perioada 14 mai-28 octombrie.  

Dacă George Plagino a fost singurul sportiv român prezent la Jocurile Olimpice de la Paris, alţi doi reprezenţanţi ai ţării noastre au avut calităţi oficiale la întreceri. Este vorba despre prinţul George Gheorghe Bibescu, care a asistat la JO în calitate de membru al Comitetului Internaţional Olimpic, în timp ce Horia C.A. Rosetti a fost arbitru în cadrul turneului de scrimă.

După această experienţă, George Plagino a devenit în 1908 membru al Comitetului Internaţional Olimpic, funcţie în care a rezistat nu mai puţin de patru decenii, până în 1948, când comuniştii l-au retras pentru originea sa nesănătoasă. De altfel, un an mai târziu avea să se stingă din viaţă.

Gheorghe Plagino a fost vreme de 17 ani, între 1923 şi 1940, vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român, în timp ce între 1933 şi 1940 a fost preşedinte al Uniunii Federaţiilor Sportive din România – UFSR.

Din această poziţie a ajutat foarte mult sportul românesc, care aducea primele medalii pentru România.
De altfel, în istoria sportului românesc, această funcţie de membru al Comitetului Internaţional Olimpic a fost deţinută doar de patru români, respectiv prinţul Bibescu, George Plagino, Alexandru Şiperco şi Octavian Morariu, ultimul exercitând şi în prezent această misiune.

Pe lângă activitatea din sport, Gheorghe Plagino s-a implicat şi în politică, iar timp de un deceniu a fost senator în Parlamentul României, în perioada 1930-1940, din partea Partidului Conservator.

George Plagino a fost căsătorit cu Nicola "Colette" Lahovary, viitoarea doamnă de onoare a Reginei Maria a României. Soţia sa, distinsă cu Steaua României pentru "devotamentul din timpul războiului mondial" (Primul Război Mondia), a fost cea care l-a purtat pe braţe pe Regele Mihai înainte de botezul acestuia. Căsătoria lor a fost una scurtă, încheindu-se cu un divorţ.


 

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite