Profesorul Ştefan Neagu, autor a 15 monografii dedicate Vrancei şi Focşanilor, omagiat la împlinirea vârstei de 75 de ani

La vârsta de 75 de ani, profesorul Ştefan Neagu face parte elita condeierilor vrânceni  pentru care istoria acestor locuri încărcate de legende are puţine secrete.

Pe 14 noiembrie, profesorul Ştefan Neagu a împlinit vârsta de 75 de ani, prilej pentru colegul şi prietenul său Valeriu Anghel de a-i adresa câteva cuvinte cu ocazia aniversării sale.

„Profesorul de română Ştefan Neagu, fost inspector şcolar peste un deceniu, s-a născut în Tulnici la 14 noiembrie 1939. După absolvirea Şcolii Medii de Cultură Generală din Vidra (pe atunci se învăţau şapte clase de şcoală elementară şi trei de liceu teoretic), a intrat pentru prima dată cu catalogul sub braţ, ca suplinitor, într-o clasă de la Şcoala Greşu (Tulnici), la 15 septembrie 1956, având doar 16 ani şi 10 luni şi l-a lăsat definitiv în cancelarie la 30 ianuarie 2012, la Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu“ (unde a predat limba şi literatura română 25 de ani), având 72 de ani, două luni şi 15 zile. O viaţă de om dedicată şcolii, pregătirii tinerelor vlăstare, cu toate cele bune şi rele impuse de regimurile care nu de puţine ori ne-au spulberat visurile şi speranţele.

Ca inspector şcolar, nu numai că a organizat inspecţiile curente de specialitate şi a sprijinit perfecţionarea psihopedagogică şi metodică a colegilor, a fost zece ani secretarul comisiei naţionale de organizare a olimpiadelor şcolare la limba şi literatura română, preşedinte al comisiei respective fiind Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Nu cred că cineva o poate acuza pe distinsa academician, profesor universitar şi critic literar de prestigiu de „pactizare“ cu comunismul sau de obţinere de beneficii personale faţă de alţii în timpul dictaturii, aşa cum mai vociferează unii pe margine când vine vorba de Ştefan Neagu.

Cu 25 de ani în urmă, a sperat într-un moment de renaştere naţională, pe principiul popular „cele bune să se-adune, cele rele să se spele“, dar ceea ce s-a întâmplat în perioada postdecembristă a fost mai mult o (re)naştere materială pentru o mică parte a societăţii, nicidecum una spirituală.

Din aceste motive s-a angajat în reconstituirea unui trecut mai îndepărtat aşa cum a fost, să se păstreze ce-a fost bun, să se îndrepte sau elimine ce era rău, luând drumul spre arhive. Este autorul a 15 lucrări monografice dedicate Vrancei şi Focşanilor, comunelor Tulnici şi Păuleşti, Liceului din Vidra, Liceului Economic, şcolilor din Odobeşti, două lucrări despre evreii din Focşani şi fostul judeţ Putna. Lucrările sunt poate inegale ca valoare documentară şi redactare, dar ce autor are numai capodopere? Să luăm, de exemplu, doar una – „Vrancea eroică, Vrancea tragică“ apărută în 2012 la Editura Terra, având ca redactor de carte pe distinsul editor Costică Neagu, cu o prefaţă a academicianului Valeriu D. Cotea.

Toţi trei au efectuat un inedit „Drum al cărţii“, prezentând eroii şi martirii Ţării Vrancei în biserici, şcoli sau în faţa monumentelor ridicate în memoria lor. Prin acest volum a realizat o sinteză a unui imens material de arhivă şi a rezumat principalele lucrări sau studii dedicate Vrancei istorice la un nivel cum nu mulţi o fac. O spun cu mâna pe inimă, în perfectă cunoştinţă de cauză, având eu însumi rezumată o carte într-o pagină şi ceva cum nimeni n-a recenzat-o mai bine până acum.

Despre majoritatea cărţilor lui Ştefan Neagu, multe clădite pe triada Şcoală-Biserică-Armată, se pot scrie multe pagini. Nu ne rămâne decât să-i mulţumim pentru ce ne-a dat până acum şi să-i urăm încă mulţi ani cu sănătate şi bucurie!”, scrie profesorulValeriu Anghel.

Mai puteţi citi:

Ştefan Neagu este profesorul care a scris zece monografii

Calificat ca profesor de limba şi literatura română, dar şi limba franceză „Dodică”, numele sub care este cunoscut apropiaţilor, este mai degrabă un erudit profesor de istorie, care şi-a petrecut ultimele două decenii din viaţă studiind arhivele.