Primarul care şi-a învăţat concitadinii ce să facă atunci când văd avionul. În urmă cu 100 de ani, obiectele zburătoare semănau panică printre români

Avioanele erau o raritate acum 100 de ani FOTO Arhivă

Despre primul avion în România s-a vorbit în anul 1909. În anii Primul Război Mondial obiectele zburătoare erau privite cu frică, un exemplu elocvent în acest sens rămânând în arhive la Focşani. Autorităţile oraşului, speriate de raidurile aeriene, au adoptat o ordonanţă prin care locuitorii oraşului erau sfătuiţi ce să facă atunci când văd avionul.

În ajunul izbucnirii Primului Război Mondial, focşănenii îşi trăiau viaţa zilnică ameninţată de nenorocirile cumplitei conflagraţii.

Din documentele de arhivă reiese cum încercau autorităţile să pună ordine într-un oraş care trăia sugrumat de nelinişte, încercări concretizate în zeci de ordonanţe emise de către Primăria Focşani.
 

Prin aceste ordonanţe se reglementa preţul tuturor alimentelor de strictă necesitate vieţii, se insista pentru raţionalizarea apei, a curentului electric şi foarte multe alte aspecte.

Poate cea mai interesantă şi hazlie în acelaşi timp ordonanţă pronunţată de Primăria Focşani, prin semnătura primarului de atunci, Ştefan Graur, făcea referire la atacurile aeriene şi la modul cum trebuie să reacţioneze populaţia. Acum exact 100 de ani, aparatele de zbor erau cel puţin o curiozitate, în condiţiile în care nici măcar automobilele nu ajunseseră la Focşani.

Ce ştiau oamenii despre avioane

„Trebuie amintit că până la data izbucnirii primei conflagraţii mondiale, istoria acestui aparat menţionează concret anul 1903 când s-au efectuat primele zboruri. Deşi reprezenta tehnica cea mai avansată a vremii, acest aparat, The Flyer (Zburătorul), invenţia fraţilor Wright, nu putea decola prin mijloace proprii, fiind catapultat de pe o pistă din lemn. Traian Vuia a venit cu imensa lui contribuţie. Deci pe teritoriul României primul avion prinde contur în anul 1909, iar anii premergători Primului Război Mondial leagă acest aparat din ce în ce mai performant de numele lui Aurel Vlaicu”, ne spune istoricul Florin Dârdală cu privire la informaţiile care existau în acea perioadă cu privire la aparatele de zbor.

Cum acestea reprezentau o necunoscută pentru populaţie, dar şi o ameninţare în acelaşi timp, primarul Focşaniului a înţeles să se adreseze oamenilor prin publicaţia Primăriei cu privire la comportamentul pe care trebuie să-l adopte în caz de necesitate.

“Orice funcţionar public şi orice locuitor este îndatorat a semnala în momentul în care au văzut apărând în apropierea oraşului vreun aeroplan,  pentru a putea fi întâmpinat, recunoscut, urmărit şi anunţat mai departe. Martorii vor transmite obligatoriu forma şi natura aparatului, înălţimea la care a fost văzut, direcţiunea din care venea şi aceia spre care se îndreaptă şi în fine dacă a evoluat sau nu. Recunoaşterea aparatelor amice se va face pe deoparte prin silueta formelor aparatelor ce Ministerul de Război are în serviciu, iar pe de altă parte prin Tricolorul Naţional aşezat în formă de cercuri pe aripile aparatului şi în benţi pe coada lor. Pentru recunoaşterea aparatelor se va întrebuinţa totdeauna binoclul, mai ales când ele se găsesc la înălţimi sau la depărtări mari”, scria primarul Ştefan Graur în ordinul către focşăneni.

Pentru a îngreuna avioanelor inamice recunoşterea unor obiective pe care să le atace, se recomanda ca pe durata raidului aerian luminile din oraş să fie stinse, în special la depozite.

Partea hazlie a  lucrurilor, chiar dacă pe atunci păreau cât se poate de serioase, face referire la modul de capturare a avioanelor inamice, în care trebuiau să fie implicaţi toţi localnicii.

Astfel, dacă cumva un avion inamic avea neinspiraţia de a ateriza la Focşani, era vai şi amar atât de pilot, cât şi de aparat.

“Toate autorităţile din acest oraş, precum şi orice locuitor este obligat de a-l ataca şi împiedica de a mai zbura. Cel mai simplu şi expeditiv mijloc este de a-i tăia (distruge) parte din sârmele ce merg în lungul aparatului (de la cap spre coadă) sau a distruge partea dinapoi a aparatului. Aviatorii vor fi arestaţi şi puşi sub pază, iar aparatul ancorat cu frânghii, astfel ca să nu poată fi ridicat sau trântit de vânt. Se va anunţa apoi autoritatea militară care va lua măsuri pentru ridicarea aviatorilor şi a aparatului şi predarea celor în drept”, îşi informează primarul Ştefan Graur concitadinii.

În arhive nu se păstrează şi informaţii legate de capturarea vreunui avion, deşi în decembrie 1916 Focşaniul a fost supus unui bombardament german.

"În 18 decembrie 1916, după decenii de linişte, oraşul suferă primul bombardament aerian german. În 19 decembrie 1916 începe evacuarea gării şi a personalului remizei, evacuare încheiata 4 zile mai târziu. Din 25 decembrie 1916 oraşul intră sub ocupaţia armatelor Puterilor Centrale, situatie care va dura până în noiembrie 1918", se arată într-o lucrare despre Focşani redactată de Elena Anghel.