Preotul Costică Popa, teologul care este pentru deconspirarea colaboratorilor din rândul clerului: „Unii preoţi şi-au vândut sufletul diavolului”
0
Şi-a construit întreaga carieră de slujitor al bisericii pe dragostea de semeni şi iubirea de Dumnezeu, deşi a fost urmărit de Securitate.
Într-o comunitate, preotul este părintele spiritual care concentrează întreaga activitate religioasă şi morală a parohiei pe care o păstoreşte.
Un astfel de preot înzestrat cu har de la Dumnezeu este şi părintele Costică Popa, slujitor al Bisericii „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena", cunoscută şi sub denumirea de Capela Militară.
Chemarea către această misiune de a-L sluji pe Dumnezeu a avut-o din copilărie, tatăl său fiind cântăreţ bisericesc.
„Am crescut în această atmosferă bisericească. Mai tot timpul mergeam la biserică, având şi o minimă contribuţie în rostirea rugăciunilor", îşi aminteşte părintele.
Prin urmare, această înclinaţie spre religiozitate, coroborată cu dorinţa tatălui de a urma seminarul teologic au fost factori determinanţi în stabilirea profesiei. Avea să termine Facultatea de Teologie printre primii din generaţie, urmând doctoratul, cu perspectiva unei cariere universitare care s-a năruit odată cu moartea povăţuitorului său, teologul Liviu Stan.
„Acest profesor de drept bisericesc mă pregătea pentru viitor. Prin intermediul său, aveam posibilitatea cursurilor în străinătate, precum şi continuarea facultăţii de drept de la stat, lucru la care în timpul comunismului nu se putea spera. S-a prăpădit pe neaşteptate şi parcursul meu s-a schimbat. Pentru statul comunist, eram doar un absolvent de şcoală generală, pentru că studiile universitare în teologie nu erau recunoscute", rememorează preotul Costică Popa.
„Comuniştii îi scoteau pe preoţi la muncile agricole”
A primit parohie la Odobeşti, unde vreme de zece ani, între 1976 şi 1986, a desfăşurat nu numai activitate preoţească, ci şi administrativă, îngrijindu-se de restaurarea Bisericii „Naşterea Maicii Domnului".
A cunoscut atât bucurii, cât şi umilinţe din partea orânduirii de atunci. „Deşi propaganda comunistă încerca să minimalizeze rolul şi importanţa bisericii, credincioşii participau la rânduielile bisericeşti, un factor determinant fiind şi calitatea preotului. Am avut şi neplăcuta surpriză să fiu scos în zi de duminică, zi de sărbătoare liturgică, la culesul viei şi porumbului", povesteşte preotul.
Tatăl Leopoldinei Bălănuţă a salvat biserica unde slujeşte
Din 1986 slujeşte la Focşani, în parohia în care a păstorit preotul Nicolae Bălănuţă, tatăl marii artiste Leopoldina Bălănuţă.
„Preotul Bălănuţă a salvat această biserică, monument istoric, de la demolare în 1977 şi chiar dacă cutremurele care au urmat au şubrezit-o Dumnezeu ne-a ajutat şi astăzi, după o muncă susţinută, eu şi enoriaşii din parohie suntem mândri de ce am realizat", spune cu satisfacţie preotul Costică Popa.
De aproape două decenii încercă să aibă acces la dosarul de securitate, fără succes.
„În 1982 trebuia să plec preot în Canada, la recomandarea Patriarhiei. Securitatea a încercat să-mi solicite colaborarea, însă am refuzat categoric ceea ce a echivalat cu oprirea plecării mele din ţară. Sunt pentru deconspirarea colaboratorilor din rândul clerului pentru că, din nefericire, au fost şi persoane care şi-au vândut sufletul diavolului”, încheie preotul.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Părintele Macarie Beşliu, duhovnicul din munţi al vrâncenilor
Se încarcă comentariile...
