Povestea vrânceanului condamnat pentru răspândirea de manifeste în perioada lui Ceauşescu. Ce mesaj premonitoriu a scris pe un manifest

Vrânceanul condamnat la închisoare cu puţin timp înaintea declanşării Revoluţiei din Decembrie 1989, pentru distribuire de manifeste anticomuniste, a fost eliberat după căderea regimului totalitar din România.

În 19 decembrie 1989, cu trei zile înainte de Revoluţia din 22 decembrie 1989, Judecătoria din Brăila l-a condamnat pe Nelu Chiriţă, un bărbat din comuna vrânceană Fitioneşti, la trei ani de închisoare pentru infracţiunea de instigare publică.

Bărbatul, în vârstă de 55 de ani, se afla în arest încă din luna noiembrie, după ce a fost prins că distribuia manifeste denigratoare la adresa regimului de atunci. Cunoscut ca om gospodar în satul său, dar aflat în atenţia organelor de securitate ca răzvrătit, pentru că a refuzat să se treacă la Cooperativa Agricolă de Producţie, Nelu Chiriţă nu l-a văzut cu ochi buni pe Nicolae Ceauşescu încă de când a venit la conducerea ţării.

“Striga şi se bătea cu pumnul în piept mai ceva ca Hitler. Mi-am zis de atunci că fanaticul acesta duce de râpă bietul nostru popor”, spune bărbatul.

Anii au trecut şi într-un final s-a gândit să-şi scrie nemulţumirile, pe care le-a trimis la postul de radio Europa Liberă. Îndrăzneala i-a adus anchete peste anchete la Securitate, interzicându-i-se chiar să părăsească satul. Dar pe Nelu Chiriţă nu-l potolea nimeni aşa de uşor. Cu doar câteva zile înainte de Congresul al IV-a-lea, ultimul al regimului comunist, Nelu Chiriţă s-a apucat de scris manifeste prin care cerea poporului să lase la o parte frica şi să nu mai suporte regimul de teroare.

“Am cerut să se unească cu mic cu mare, la mari demonstraţii, prin care să-şi ceară drepturile care au fost suprimate. Pe unele manifeste am scris aşa: «Ceauşescu nou ales la al IV-a-lea Congres». «Grăbiţi Congresul să nu moară realesul»”, îşi aduce aminte opozantul.

Deşi arestat la domiciliu, bărbatul a reuşit să înşele vigilenţa securiştilor şi în luna noiembrie 1989 a ajuns să distribuie manifeste în locuri aglomerate din Bucureşti, Buzău, Râmnicu Sărat şi Brăila. În acest din urmă judeţ avea să i se înfunde.

“Am fost prins la Brăila în timp ce difuzam manifeste pe 14 noiembrie 1989. Securiştii m-au anchetat aşa cum numai ei ştiau să o facă. Am fost condamnat şi am stat în Penitenciarul Brăila până pe 23 decembrie, când am fost eliberat. Visul meu de  o viaţă se împlinise”, spune Nelu Chiriţă.

După Revoluţie, acesta a continuat să fie ca un ghimpe şi pentru organele nou alese ale statului, pe care le-a bombardat cu petiţii, în care reclama lipsa medicamentelor.