Povestea meşterului care îmblânzeşte, doar cu ciocanul şi nicolava, fierul aruncat de alţii

Povestea meşterului care îmblânzeşte, doar cu ciocanul şi nicolava, fierul aruncat de alţii

Gheorghe Ţimiiraş, în atelierul său de lucru FOTO: Răzvan Voiculescu

Este meşteşugar în domeniul prelucrării metalelor şi moşteneşte tradiţia de la bunicul şi tatăl său, dar este şi un autodidact veritabil, cu noţiuni profunde de filosofie.

Cu barba lungă şi alură de mohah, Gheorghe Ţimiraş este singurul meşter autentic care prelucrează manual fierul vechi, la foc şi folosind ca instrumente doar ciocanul şi nicolava. 

Artistul duce tradiţia mai departe ţinând cursuri în atelierul său din Cîmpineanca, o moştenire de familie, atât bunicul său, cât şi tatăl, focşăneni get-beget, fiind meşteri fierari

„Tata lucra la căile ferate, însă învăţase de la bunicul să confecţioneze obiecte de alamă. Când l-au văzut cei de la CFR ce bine se pricepe, i-au dat de lucru să facă felinare pentru staţii, care pe vremea aceea erau aprinse cu ulei de rapiţă. De la el am învăţat şi eu acest meşteşug. Iarna, copil fiind, băgam nicovala în casă şi făceam tot felul de jucării, în special maşinuţe", povesteşte meşterul.

Gheorghe Ţimiraş şi-a perfecţionat în timp tehnica şi a mers să înveţe la Şcoala de Meserii de la Galaţi, unde a practică la Şantierul Naval.

Lucrările sale ating atât zona sacrului, referindu-ne la crucifixurile din cupru, candele, potire, dar şi zona laicului, precum gratiile din fier forjat, artistul inspirându-se din arta veche.

„Lucrez după tradiţia bizantină. Ceea ce fac are legătură cu tradiţia noastră ortodoxă. Sunt obiecte unicat, pe care le şi valorific, în funcţie de solicitări", spune meşterul fierului.

Fierul vechi, recuperat şi prelucrat

De multe ori, foloseşte ca materie primă tot felul de deşeuri pe care oamenii le aruncă la fier vechi. Dintr-o casă de bani metalică foarte veche, pe care a găsit-o aruncată, a confecţionat un cufăr metalic şi mai multe lacăte uriaşe, unul cântărind 15 kilograme, folosind ca instrumente de lucru doar dalta şi ciocanul.

Gheorghe Ţimiraş este prezent la toate marile manifestări tradiţionale organizate în ţară.

Pentru arta sa în prelucrarea fierului, bărbatul este căutat şi de proprietarii de maşini vechi, pentru recondiţionare

Artistul a obţinut numeroase premii la târfurile naţionale la care a participat de-a lungul timpului şi este supărat că pe piaţă sunt foarte multe kitschuri, care, încet-încet, au luat locul obiectelor autentice în preferinţele oamenilor. În felul acesta, cumpărătorul nu mai ştie să facă diferenţa între un obiect veritabil, de bun gust, şi cele care se fac în serie, de dragul câştigului.

Pe lângă preocupările sale de artist al metalului, Gheorghe Ţimiraş este şi un autodidact desăvârşit, cu cunoştinţe solide din foarte multe domenii, cu toate că, aşa cum singur recunoaşte, nu a făcut nici liceul.

Artistul a studiat în amănunt originea poporului român, fiind adeptul teoriei lui Nicolae Densuşianu conform căreia întreaga civilizaţie europeană s-a dezvoltat pe teritoriul actual al ţării noastre. Iar la barbă spune că nu renunţă niciodată, considerând că omul trebuie să fie aşa cum l-a lăsat Dumnezeu. “Barba vine de la cuvântul bărbat, purtător de barbă, adică ceva specific genului nostru masculin. E o întreagă filozofie aici”, conchide meşterul fierar.

Vă mai recomandăm:

Familia de meşteri tradiţionali din Munţii Vrancei, specialiştii în artă populară care îşi vând produsele în toată lumea

FOTO Meşteri populari din Vrancea, răsplătiţi cu titlul de "Tezaur Uman Viu". Mâinile lor de aur au dat viaţa unor obiecte valoroase
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările