Operaţiunea ultrasecretă de recuperare a arhivelor Primului Război Mondial. Cine a fost ofiţerul român care şi-a folosit banii proprii în misiune
0
Un ofiţer în rezervă a fost însărcinat de Biroul de Contrainformaţii al Armatei Române să recupereze arhivele secrete ridicate de Puterile Centrale în timpul Primului Rîzboi Mondial. Faimoasa arhivă a fost predată Bibliotecii Academiei pentru a fi valorificată ştiinţific.
În timp ce Armata română înainta în Ungaria, în vara anului 1919, pentru campania militară din ţara vecină, pentru a salva Europa de la instaurarea bolşevismului, serviciile de contrainformaţii au avut de îndeplinit o misiune ultrasecretă.
Astfel, ofiţerul în rezervă dr. Dumitru Lascu a fost însărcinat de Biroul 2 Contrainformaţii din cadrul Secţiei Informaţiilor a Marelui Cartier General al Armatei Române să identifice o serie de arhive secrete ridicate de armatele Puterilor Centrale din teritoriul ocupat al României în anii 1916-1917.
O misiune încununată de succes, ofiţerul raportând pe 3 septembrie 1919 că a depistat arhiva secretă a Secţiei Politice a Ministerului de Interne maghiar din perioada 1876-1917: “Am ridicat-o şi, silit de împrejurări, am expediat-o cu un vagon special la Bucureşti pentru Marele Cartier General. Vagonul a plecat din Budapesta în ziua de 25 august curent sub supravegherea soldatului Caşarog Ion, căruia i-am predat şi raportul meu către Marele Cartier General”, potrivit dr. Dumitru Lascu.
Vagonul cu arhivă a fost ataşat trenului accelerat care se deplasa pe direcţia Budapesta-Arad-Teiuş-Predeal-Bucureşti.
Vorbim de documente extrem de valoroase, printre care şi arhiva Siguranţei Generale Române care fusese ridicată din România de armatele de ocupaţie ale Puterilor Centrale în timpul războiului.
“În raport se mai preciza că nu toate arhivele furate din România se găsesc la Budapesta, cea mai mare parte din ele fiind ascunse în Austria şi o parte chiar în Ardeal. Pentru a-şi putea încheia cu succes misiunea dr. Lascu solicita ca autorităţile române să îi pună la dispoziţie, prin intermediul Grupului Holban, o sumă de 50.000-60.000 de lei. La 15 septembrie 1919, şeful de Stat Major, generalul Cihovski şi şeful Secţiei Informaţiilor, locotenent-colonelul Bianu comunicau Preşedinţiei Consiliului de Miniştri rezultatele misiunii speciale ce îi fusese încredinţată lui Dumitru Lascăr. Mai mult, în rezoluţia pusă pe document de primul-ministru Ionel Brătianu, se acorda avizul pentru suma solicitată în valoare de 50.000-60.000 de lei”, potrivit istoricului Bogdan Constantin Dogaru, care a studiat documentele de arhivă.
Sprijinul financiar din ţară nu a mai ajuns, ofiţerul român reuşind ca pe cheltuiala sa să trimită în ţară 4 vagoane de arhivă. Mai târziu, Dumitru Lascu avea să dea în judecată Ministerul de Interne, pentru decontarea cheltuielor.
Pentru a exemplifica cât de valoroase erau documentele din arhiva secretă maghiară, traduse de translatorii Secţiei Maghiare a Direcţiei Presei din Ministerul de Interne al României, amintim doar câteva dosare: “cenzura publicaţiilor româneşti în Ardeal, procese de presă şi de spionaj, persecuţii exercitate de unguri faţă de români şi mişcările lor naţionaliste”; “propunerea de maghiarizare din 1908 a şcolilor secundare româneşti din Ardeal motivându-se faptul că acestea educă şi îndoctrinează pe elevi într-un spirit care trezeşte conştiinţa naţională românească”; “propunerea de maghiarizare din 1908 a şcolilor secundare româneşti din Ardeal motivându-se faptul că acestea educă şi îndoctrinează pe elevi într-un spirit care trezeşte conştiinţa naţională românească”.
Din păcate, aceste documente au fost traduse într-un număr foarte mic, considerându-se că ea prezintă puţin interes pentru români.
"Având în vedere că existau dese scurgeri de informaţii în legătură cu existenţa acelui tezaur arhivistic, autorităţile au decis ca faimoasa arhivă să fie predată Bibliotecii Academiei Române spre a fi valorificată ştiinţific de către cercetători. Dacă Armata Română a reuşit să captureze în 1919 arhiva Poliţiei Secrete maghiare şi să recupereze documentele Poliţiei de Siguranţă române, ridicate de Puterile Centrale de la Bucureşti şi duse la Budapesta, în schimb arhiva Siguranţei Statului, evacuată iniţial la Iaşi şi predată ulterior, în 1917, la Moscova nu a mai putut fi recuperată", potrivit lui Bogdan Constantin Dogaru, care crede că se află la ora actuală tot la Moscova
Se încarcă comentariile...
