Obiect extraterestru la Muzeul din Vrancea: un fragment din celebrul meteorit Sikhote-Alin, vechi de 20 de milioane de ani

În colecţia Muzeului Focşani se află un fragment al meteoritului Sikhote-Alin, căzut în Rusia în anul 1947, pe 12 februarie. Bucata de meteorit are o greutate de 365 de grame.

Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Vrancea deţine în colecţia sa un obiect valoros din punct de vedere ştiinţific, unic în categoria sa în ţară. Este vorba despre un fragment al celebrului meteorit Sikhote - Alin, căzut în anul 1947 în estul Rusiei.

Bucata de meteorit în greutate de 365 de grame a fost dăruită muzeului de către Academia de Ştiinţe a fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) şi, potrivit profesorului de geografie focşănean Răzvan Săcrieru, au fost efectuate la Facultatea de Geologie din cadrul Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.

„Pe 12 februarie 1947, la orele 10.30, în Munţii Sikhote - Alin a fost observat cel mai mare impact meteoritic din istoria recentă. În timpul deplasării prin atmosfera terestră au avut loc mai multe explozii iar fragmentele meteoritului au generat 106 cratere de impact. La nivelul solului, impactul a fost sub forma unei ploi meteoritice. Craterele de impact s-au format într-o zonă nelocuită, de taiga, aflată la 25 mile de localitatea Novopoltavka. Cel mai mare crater a avut un diametru de 26,5 m şi o adâncime de 6 m. Exploziile din atmosferă au putut fi văzute de la o distanţă de peste 300 km, fiind impactul meteoritic cu cel mai mare număr de observatori. Fenomenul luminos este caracterizat ca având o intensitate mai mare decât lumina Soarelui”, scrie profesorul Săcrieru în volumul „Cronica Vrancei”.

Martor al evenimentului s-a dovedit a fi pictorul A. A. Medvedev, care a surprins de la fereastra casei sale „mingea de foc” care s-a prăbuşit într-o pădure. Pictorul a transpus-o imediat într-un tablou care se află expus la Moscova.

FOTO: Pânza pictorului Medvedev, care a fost martorul evenimentului

Autorităţile au organizat expediţii ştiinţifice, peste 8500 de fragmentele meteoritului fiind recuperate într-un interval de trei ani.

FOTO: Bucată de meteorit ridicată în timpul expediţiei ştiinţifice

Revenind la fragmentul aflat  la Muzeul Vrancea, acesta este alcătuit în proporţie de 93% din fier, 5,9% nichel, 0,42% cobalt, 0,46% fosfor, 0,28% sulf, precum şi germanium şi iridium.

Analizele chimice au permis determinarea vârstei meteoritului, aproximativ 20 de milioane de ani, care reprezintă timpul de expunere la radiaţii cosmice.

„Pe suprafaţa acestuia se observă foarte bine crusta de topire formată în timpul parcurgerii atmosferei terestre. Aceasta cuprinde regmaglipti, urme ale acţiunii curenţilor atmosferici, asemănătoare cu urmele unor degete. Toate acestea sunt semne distinctive clare în identificarea meteoriţilor în general. Importanţa ştiinţifică derivă din grupa chimică în care se încadrează. Este singurul meteorit din grupa chimică IIB din România. Alcătuirea chimică a meteoritului ne permite realizarea unei comparaţii cu nucleul Terrei. Se ajunge astfel al explicarea provenienţei meteoritului, respectiv dezintegrarea unor corpuri cereşti asemănătoare prin structură cu planeta noastră”, mai menţionează profesorul Săcrieru.

Vă mai recomandăm:

Ţăranii şi meteoritul. Sute de oameni din Vrancea sunt bântuiţi de o minge de foc de pe cer

Sute de săteni sunt, de câteva săptămâni, bântuiţi de-un cerc de foc, care li s-a arătat pe cer. Într-o noapte de ianuarie, prima cu viscol din an, oamenii au avut parte, ca-n plină vară, de tunete şi fulgere, fiind convinşi că, tot atunci, un meteorit a căzut pe plaiurile lor.

Cerul Vrancei, brăzdat de o „minge de foc“. Meteorul a avut diametrul de trei metri

Momentul a fost surprins şi de camerele de supraveghere ale unei familii din Obrejiţa, care a postat pe youtube cele întâmplate.