Mihai Viteazul, primul domnitor care a adoptat modelul armatei de profesionişti. Neagu Djuvara: „Avem păstrate toate statele de plată, ştim exact cine au fost“

Mihai Viteazul, primul domnitor care a adoptat modelul armatei de profesionişti. Neagu Djuvara: „Avem păstrate toate statele de plată, ştim exact cine au fost“

Mihai Viteazul a izbutit în luptele sale cu o armată de profesionişti

Domnitorul Ţării Româneşti considera că avantajul armatelor de mercenari era legat de eficienţa sporită pe câmpul de luptă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mihai Viteazul nu se poate lăuda cu o domnie prea lungă (1593-1600), dar cei şapte ani cât s-a aflat în scaunul de domn al Ţării Româneşti pot fi consideraţi intenşi din punct de vedere al faptelor de arme.

A fost primul conducător de ţară care a renunţat la armata de tip feudal, bazată pe ţărani înarmaţi cu topoare şi furci în favoarea armatei de profesionişti, aşa cum se profila la vremea respectivă în Europa.

Vorbim aici de mercenari plătiţi, specializaţi şi mult mai eficienţi pe câmpul de luptă. Practic,  Mihai Viteazul şi-a dorit să fie în rând cu lumea civilizată, iar acest lucru a presupus costuri care s-au răsfrâns asupra ţăranilor, puşi să plătească biruri grele, totul pentru o armată solidă. 

Potrivit unui raport din 1594, Mihai Viteazul făcuse deja un angajament pentru înrolarea a 20.000 de soldaţi, din care 10.000 de cazaci.

Potrivit veneţianului Giorgio Tomasi, protonotar al nunţiului apostolic Alfonso Visconti, pe care l-a însoţit în Transilvania armata munteană a lui Mihai Viteazu  se ridica la 8.000 de călăreţi şi mai multă pedestrime, dar cu eficienţă scăzută. „Şi oştenii călări, atât dintr-o provincie, cât şi din cealaltă, luptă după obiceiul tuturor ţărilor din acele părţi, pe cheltuiala lor, pentru scutirile şi imunităţile lor.”

Era perioada când apăruseră tehnici moderne de luptă, precum puşti şi tunuri de precizie, iar soldaţii erau plătiţi să ştie să mânuiască bine armele de foc.

„Mihai Viteazul şi-a purtat războaiele cu boierii din jurul lui, cu cetele pe care aceşti boieri le-au putut aduna de pe anumite moşii, cu câţiva răzeşi, dar mai cu seamă, din păcate, cu lefegii străini, iar aceştia costau scump. Avem păstrate toate statele de plată, ştim exact cine au fost. Ştim câţi mercenari sârbi, albanezi, unguri sau secui a avut Mihai Viteazul”, scrie istoricul Neagu Djuvara în lucrarea „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”.

Unul dintre mercenarii cu care Mihai Viteazul a izbutit în bătăliile duse a fost haiducul sârb Baba Novac.

El a intrat destul de bătrân în armata lui Mihai Viteazul în anul 1595, înainte de celebra bătălie de la Călugăreni, alături de un alt haiduc cunoscut, Deli Marcu, impresionându-l pe domnitor chiar de la prima misiune. În fruntea a 700 de haiduci, i-au gonit de peste Dunăre, la Sofia, pe Paşa Hassan şi numeroasa sa armată.

Baba Novac a fost impresionat de personalitatea lui Mihai Viteazul, căruia i-a rămas credincios. De altfel, domnitorul a avut foarte mare încredere în Baba Novac, iar garda sa personală era compusă în special din haiduci sârbi, preţuindu-i mai mult decât pe ceilalţi căpitani ai săi, care erau de fapt mercenari plătiţi.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: