Legătura între rachetele antigrindină şi secetă. „Însămânţarea norilor cu iodură de argint poate stimula precipitaţiile“

Legătura între rachetele antigrindină şi secetă. „Însămânţarea norilor cu iodură de argint poate stimula precipitaţiile“

Specialiştii spun că rachetele antigrindină şi-au făcut treaba şi au împiedicat furtuni puternice

Specialiştii Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 din Vrancea s-au întâlnit cu fermierii locali pentru a discuta controversele legate de folosirea rachetelor pentru prevenirea fenomenelor meteorologice extreme.

Ştiri pe aceeaşi temă

Anul trecut, în Vrancea, fermierii trăgeau un semnal de alarmă asupra faptului că rachetele antigrindină trase de la punctele de comandă alungă norii şi provoacă secetă.

“Meteorologii au anunţat ploaie. După ce s-a tras cu rachetele s-au împrăştiat norii şi nu a plouat deloc. Se usucă pământul, se usucă plantele, mai ales cele de porumb şi floarea soarelui. Eu ştiu din bătrâni că la vreme de secetă şi piatra este bună. Piatra cade într-un loc şi la un kilometru este apoi ploaie şi mai rămâne ceva, dar după secetă nu rămâne nimic”, se vaita Radu Neculai, fermier care lucrează 200 de hectare de pământ arabil.

Îngrijorările acestora şi-au găsit răspuns la specialiştii Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 din Vrancea, care au organizat o întâlnire cu fermierii, dar şi cu primarii comunelor unde deja există sisteme antigrindină, ştiut fiind faptul că pe harta ţării Vrancea este considerată polul grindinei.

Specialiştii spun, pe baza rapoartelor tehnice, că rachetele antigrindină nu influenţează în mod negativ nivelul precipitaţiilor.

“Procesul de combatere a căderilor de grindină, prin metoda de însămânţare a norilor cu iodură de argint, nu inhibă apariţia precipitaţiilor, ci, dimpotrivă, poate stimula apariţia acestora. Că oamenii vor să înţeleagă, că vor să creadă sau nu rămâne la latitudinea lor. Niciun guvern nu-şi propune să se instaleze o secetă în ţară”, potrivit lui Ion Marin, şeful Unităţii Antigrindină din Vrancea.

Potrivit acestuia, în ultimii ani rachetele antigrindină şi-au dovedit pe deplin eficienţa, atât în zona plantaţiilor de vie, de legume, livezi, dar şi la cultura mare.

Numai în cursul anului trecut, de la punctele de lansare ale unităţii vrâncene s-au lansat 403 rachete, iar acest lucru s-a văzut, oamenii considerând că nu se mai află la mila Domnului. O recunoaşte viticultorul Nicolae Olaru, care de trei ani nu a mai fost lovit de grindină.

O investiţie bună

“Până acum trei ani, jumătate din cultură era calamitată din cauza grindinei. Eu consider că staţia de la Panciu şi-a făcut bine treaba în ultimii ani. Este o investiţie foarte bună”, spune viticultorul.
Autorităţile din comuna Vîrteşcoiu, unde acum câţiva ani viticultorii s-au confruntat cu pagubă totală din cauza grindinei, spun că situaţia s-a schimbat radical.

„De când a fost amplasat punctul antigrindină pe teritoriul comunei Vîrteşcoiu, viticultorii sunt asiguraţi în proporţie de aproape sută la sută că nu vor mai fi afectaţi. Staţia antigrindină acoperă toată suprafaţa viticolă şi de fiecare dată s-a intervenit la timp pentru distrugerea norilor ameninţători”, spune Viorel Mîrza, primarul comunei Vîrteşcoiu.

Specialiştii spun că totul se face după proceduri, iar Administraţia Naţională de Meteorologie are un protocol de colaborare cu Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, prin care sunt oferite date de ultim moment despre situaţia meteorologică şi avertizări.

Practic, cei care monitorizează 24 de ore pe zi punctele de comandă au sarcina de a detecta norul de grindină, pe care îl urmăresc şi abia atunci când se pătrunde în raza de acţiune a unei staţii se dă comanda de lansare a rachetelor.

Implementarea Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) a început în România, ca urmare a necesităţii adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torenţiale, secetă, şi ţinând cont de experienţa în acest domeniu, la nivel mondial. În prezent funcţionează unităţile de combatere a căderilor de grindină (UCCG) amplasate în Prahova, Iaşi, Vrancea şi Oltenia. Pe lângă cele 4 unităţi, alte trei unităţi, respectiv Mureş, Timiş şi Maramureş, se află în diferite etape de realizare.

citeste totul despre: