Ion Şt. Basgan, fascinanta poveste a inginerului petrolist din Vrancea care a îmbogăţit America

Ion Şt. Basgan, fascinanta poveste a inginerului petrolist din Vrancea care a îmbogăţit America

Ion Basgan

Una dintre cele mai ilustre personalităţi ale lumii ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră, savantul Ion Basgan, s-a născut în Focşani în anul 1902 şi a trăit 78 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lumea petroliştilor îl consideră unul din geniile novatoare ale acestei ramuri, care s-a remarcat prin numeroase realizări de excepţie. Până la vârsta de 11 ani a studiat la Focşani, la Şcoala Nr. 2, unitate de învăţământ care îi poartă cu mândrie numele şi unde în urmă cu mai mulţi ani familia i-a ridicat un bust.

Cursurile liceale le-a urmat la Iaşi, iar ulterior, la vârsta de 18 ani, a obţinut o bursă în Austria, pentru studiu la Şcoala Superioară de Mine şi Metalurgie. După absolvire, urmează o perioadă de stagiu în Franţa iar în 1925 se angajează ca inginer la şantierele Societăţii Steaua Română 1932 revoluţionează tehnica forajului.

A devenit celebru datorita metodei de foraj cu sapele Rotary, cea mai răspândită în toate ţările unde se exploata petrolul, revoluţionând  industria petroliera a Statelor Unite.

Guvernul SUA i-a confiscat brevetul

Practic, companiile petroliere din America şi-au rotunjit profiturile substanţial, datorită procedeului inventat de Basgan, un procedeul extrem de eficient, atât ca viteză de forare, cât şi ca adâncimea la care se putea merge, respectiv 5000-6000 de metri. Din păcate, la începutul celui De-al Doilea Război Mondial, guvernul SUA a confiscat brevetul inventatorului şi de aici un întreg calvar în a-şi recupera drepturile ce decurgeau din acesta.

“Pe 18 mai 1934 deţine brevetul românesc nr. 22.789 iar la 21 decembrie 1937 brevetul SUA nr.  2.103.137, referitoare la forajul cu prăjini grele proporţionale şi la forajul sonic. La 27 decembrie 1941, guvernul SUA a blocat patentul românului nostru. Curios este însă că în industria  petrolieră americană, ideile lui Ion Şt. Basgan  se aplică şi astăzi şi aduc societăţilor de profil câştiguri fabuloase. El ar fi avut dreptul la 8,6 miliarde de dolari SUA, drepturi de autor, conform unei expertize din 1965”, spune prof.niv. Nicolae Leonăchescu în lucrarea Ion Şt. Basgan-Un inventator român pentru eternitate, editată de Gabriel Năstase.

De altfel, pentru drepturile sale amputate de statul american, inventatorul s-a bătut ani de în instanţe, fără reuşită. El a deschis în 1961 un proces pentru recuperarea drepturilor sale, brevetul său fiind protejat prin taxele pe care le-a plătit timp de 17 ani.

Trusturi americane petroliere i-au făcut oferte de milioane de dolari, individual, pentru închiderea acţiunii în instanţă şi a le ceda lor patentul, situaţie considerată inacceptabilă de către savantul român, care-şi dorea o recunoaştere a drepturilor sale.

Potrivit profesorului Leonăchescu, o organizaţie evreiască i-a oferit nu mai puţin de 10 milioane de dolari pentru a accepta să devină cetăţean israelian, cu încredinţarea că se va lupta să-i recupereze şi miliardele de euro datorate de Statele Unite, lucru mai uşor de obţinut de către un cetăţean israelian decât de un român. Sigur că a refuzat şi această situaţie.

Gheorghiu Dej şi Ceauşescu s-au bătut pentru cauza sa

Cauza sa a fost anulată de o gravă greşeală de justiţie. Societăţile petroliere chemate în proces au prezentat instanţei un certificat de deces al medicului Ion Basgan, văr al savantului, greşeală care a dus la suspendarea procesului. Totodată, justiţia americană a constatat că brevetul de invenţie 2.103.137, proprietatea Basgan, este încă sechestrat de guvernul SUA din timpul celui De-al Doilea Război Mondial.

Abia în 1965 Departamentul de Justiţie din SUA îi restituie brevetul de invenţie, fiind repus în drepturi, ca urmare a negocierilor purtate de Gheorghe Gheorghiu Dej cu preşedintele Americii, Lyndon Johnson. Chiar şi Nicolae Ceauşescu s-a implicat în recuperarea drepturilor sale, dar totul a fost în zadar.

Cu toate nedreptăţile suportate din partea guvernului american, Ion Basgan a mai înregistrat în SUA încă un brevet de invenţie, "Procedura şi sistemul de forare rotativă cu vibraţie sonică impuse fluidului de foraj", procedeu care permite forarea la mare adâncime, ajungând şi la 15.000 de metri. Şi acest brevet a avut soarta celorlalte, iar fii săi continuă şi astăzi în instanţă procese pentru redobândirea drepturilor părintelui lor.

Ion Basgan a murit în anul 1980, la Bucureşti.

Azi, oraşul Focşani  în care s-a născut are o stradă care îi poartă numele.

În 1998, fiul său, inginerul Ion. I. Basgan a constituit Fundaţia „Ion Basgan”, în memoria strălucitului său părinte, “care a fost autorul mai multor invenţii şi a peste 50 de lucrări remarcabile în planul creaţiei tehnico-ştiintifice, în domeniul exploatării petroliere, care au revoluţionat tehnica forajului şi care au creat premizele forajului la adâncimi de până la 15Km”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările