Ioan Dragalina, generalul român mort în timpul Primului Război Mondial. Cum s-a fabricat un erou după un deces stupid

Ioan Dragalina

Generalul Ioan Dragalina, care nu a reuşit să se bucure pe deplin de reuşitele armatei române în timpul Primului Război Mondial, este cinstit în toată România - localităţi, şcoli, instituţii, străzi şi chiar statui în multe oraşe purtând numele său. Chiar şi în Vrancea, la Odobeşti, o stradă centrală a împlinit un secol de când i s-a atribuit aceasta titulatură.

Generalul Dragalina provenea dintr-o familie cu tradiţie militară, tatăl său fiind ofiţer al armatei austriece, iar în anul 1887 a demisionat din armata imperială şi a fost primit în armata regală română, unde a evoluat pas cu pas.

După intrarea României în Primul Război Mondial, în noaptea de 14-15 august 1916, şi trecerea Carpaţilor - la începutul lunii octombrie, Armata Romană s-a trezit că trebuie să apere cu înverşunare fiecare palmă de pământ din trecătorile munţilor.

La vremea respectivă, regele Ferdinand l-a destituit pe generalul Culcer, iar în locul acestuia a fost numit la comanda Armatei I generalul Ioan Dragalina.

Pe Valea Jiului, dispozitivele conduse de Dragalina erau pregătite începând cu 10 octombrie 1916 să reziste masivului asalt al trupelor duşmane.

Strategia gândită de general în Valea Jiului a dat roade în prima fază, dar în luna noiembrie 1916 valul oştilor duşmane a spulberat orice rezistenţă românească în zonă, apoi în întreaga Muntenie, până la stabilizarea frontului din sudul Moldovei.

Însă înainte de acest lucru, o inspecţie a generalului Dragalina din 12 octombrie 1916 în zona înaintată a trecătorii s-a sfârşit foarte prost pentru acesta.

Rănit într-un schimb de focuri

Dragalina, împreună cu şoferul şi doi ofiţeri s-au deplasat în Valea Jiului, pentru a se întâlni cu comandanţii aflaţi în primele linii. La întoarcere, maşina în care se afla generalul a fost surprinsă într-un schimb de focuri, iar două gloanţe l-au atins în braţ şi omoplat.

Ofiţerul a fost transportat de urgenţă la postul sanitar, pentru bandajarea rănii, iar ulterior dus la spital, la Târgu Jiu şi Craiova, unde medicii au găsit ca soluţie amputarea braţului.

Pentru că medicii au ezitat în efectuarea operaţiei, generalul a fost urcat în tren, din ordin al Marelui Cartier General, şi transportat la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti, unde ajunge pe 13 octombrie. Prea târziu însă, pentru că rana i s-a infectat.

Aflat încă în viaţă, pe patul de spital, generalul a fost vizitat de Regele Ferdinand I al României, care i-a conferit importanta distincţie reprezentată de Ordinul Mihai Viteazul.

Transferul pacientului şi venirea greoaie a medicilor au întârziat aşa de mult intervenţia, astfel încât nu s-au mai putut împiedica infecţia şi moartea generalului în noaptea de 24 spre 25 octombrie 1916. 

Din respect pentru regele îndurerat, care ţinea extrem de mult la Dragalina, presa vremii nu a relatat adevărul gol-goluţ, ci a încercat să prezinte moartea generalului ca pe o dramă inevitabilă.

În acele clipe grele, România avea nevoie de fiecare erou şi de fiecare soldat, aşa că nu s-au dezvăluit prea multe.

Cum ridica presa moralul armatei

“Moartea generalului Dragalina - Învingătorul de pe Valea Jiului a închis ochii pentru vecie. Rănile pricinuite de duşman au putut învenina sângele acesta nobil şi preţios. Generalul Dragalina rămâne unul din şefii glorioşi ai rezistenţei în Carpaţi. De mintea, iscusinţa şi bravura sa s-au zdrobit legiunile teutone pe Valea Jiului. Pe patul spitalului, în durerile ranei, el a mai continuat comanda victoriei, urmărind pe inamicul învins. Testamentul lui va fi executat: duşmanul nu va trece Carpaţii. Învingătorul de la Jiu poate dormi liniştit somnul celor bravi. Astă noapte la ora 1 a încetat din viaţa generalul Dragalina, rănit în luptele de la Jiu. Viteazul general se afla în spitalul din palatul regal unde este şi fiul său rănit, căpitanul Dragalina. Rănit la mână şi la umăr, generalul Dragalina a trebuit să sufere operaţia amputării braţului, operaţie făcută de  dr. Toma Ionescu şi doamna dr. Reiner. Starea bolnavului mergea spre bine, domnii doctori Danielopol şi Mămulea îl vedeau şi îl îngrijeau în fiecare zi. Ieri starea sa se înrăutăţi şi, cu toate îngrijirile devotate ce i s-au dat, generalul Dragalina a încetat din viaţă. Soţia sa, fiii şi fiicele sale care nu se mai dezlipeau de lângă patul soţului şi tatălui lor au asistat împietriţi de durere la ultimele lui momente, în vreme ce Regele aştepta palid lângă uşă. Corpul a fost aşezat pe un catafalc improvizat până ce va fi transportat la Biserică Alba”, potrivit presei vremii.