Focşăneanul Umberto Sorani, inventatorul aparatului de curăţat cartofi şi a echipamentelor pentru submarine

Focşăneanul Umberto Sorani, inventatorul aparatului de curăţat cartofi şi a echipamentelor pentru submarine

Umberto Sorani a fost un mare inventator  FOTO: www.focsaniulvechi.ro

Invenţiile sale au folosit  nespus omenirii şi au permis cu mult mai repede  atingerea unor performanţe  notabile  în numeroase domenii de activitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Unul dintre marii inventatori focşăneni de la începutul secolului XX a fost Umberto Sorani. Născut în  anul 1886 dintr-un tată italian, refugiat ca profesor de muzică la Liceul Unirea  şi o mamă focşăneancă, Umberto Sorani  a avut 22 de fraţi şi a urmat cursurile primare la Şcoala nr 1 din Focşani, după absolvirea a intrat ucenic  la un atelier mecanic, fiind atras de ştiinţa mecanismelor  şi dispozitivelor. 

După efectuarea stagiului militar,  în perioada 1913-1915, a stat în Italia , unde avea multe rude. 

„Aici, la uzinele Galileo din Florenţa, urmează  cursurile serale ale acestei unităţi economice, unde  îşi îmbunătăţeşte cunoştinţele profesionale , desenul tehnic, nomenclatura tehnică  în aplicaţiile mecanicii, precum şi cunoştinţele sistematice de metalurgie. Prima inovaţie pe care tânărul Sorani o face este legată de realizarea unui  periscop pentru flota de submarine ruseşti. După cum a mărturisit  în însemnările sale,  inginerii de la Ofificien Galileo erau tulburaţi si nemulţumiţi, deoarece la toate probele tehnologice, tubul de metal în care era montat periscopul  nu rezista la presiunea corespunzătoare imersiunii, experienţele repetându-se zilnic fără succes.  Sorani a turnat  tubul în poziţie verticală, după un procedeu imaginat de el, folosind un aliaj de bronz, în care adaugă nichel şi argint, conform unei reţete pe care el o experimentase, eliminând astfel posibilitatea apariţiei porilor  şi a condiţiilor de aburire  a prismelor optice în timpul imersiunii, care se acopereau cu vapori şi picături de apă. După câteva încercări de turnare în poziţie verticală a tubului periscopului, acesta a rezistat la toate probele de laborator  şi tehnologice, î conformitate cu caietul de sarcini”, spune istoricul focşănean Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea, care i-a dedicat lui Umberto Sorani un articol în revista Primăriei Focşani.

Pentru reuşita sa, Soprani a primit în iulie 1913 un certificat de „ben servito” şi un  premiu de 2000  lorette , care pentru acea vreme însemna o premiere materială deosebită.  După izbucnirea Primului Război Mondial  se reîntoarce în România si  este mobilizat  ca soldat tehnician la Arsenalul Armatei.

După primul război mondial  înregistrează în anul 1922 în Italia  brevetul de invenţie industrială a unui nou tip de pulverizator destinat a fi utilizat în agricultură, folosind lichide sub presiune  precum şi în domeniul medical pentru dezinfectări.

Apoi inventează o mandrină pentru fixat  burghie de găurit, deosebit de utilă la maşini unelte. Tot atunci a  conceput şi o maşină de curăţat cartofi, care s a fabricat în serie în ţara noastră.

 O altă zonă în care şi-a manifestat interesul a fost aceea  a limitărilor de sarcină pentru  macarale. Astfel, în cazul în care  sarcinile transportate de aceste utilaje  ar depăşi limitele pentru care ele au fost construite,  se întrerupe automat circuitul  electric al motorului de acţionare al macaralei, evitându-se producerea unor catastrofe.

Invenţiile sale din ultima parte a vieţii  au fost fabricarea unui nou procedeu de realizare a buteliilor de aragaz precum şi  o instalaţie pentru producţia şi încărcarea automată a fiolelor  destinate medicamentelor, instalaţie ce a permis o încărcare de 7 ori mai eficientă decât posibilităţile timpului.

Sorani a înfiinţat la Focşani prima şcoală pentru ucenici,  alături de inginerul Stavri Cunescu si institutorul C. Popovici, cu cursuri serale de 3 ani similare ca structură şi  timp de stagiu  cu cea pe care a urmat-o  la Institutul Galileo de la Florenţa.

Drept răsplată, fost numit  în anul 1920 profesor al  respectivei scoli  la obiectele  tehnologia materialelor  şi maşini unelte.  Aşa se face că din această şcoală modestă, într-un oraş  care nu era nici pe departe industrializat,  au ieşit absolvenţi bine pregătiţi. 

„O altă iniţiativă   demnă de laudă a acestui bun focşănean  a fost înfiinţarea împreună cu câţiva prieteni a Asociaţiei Culturale şi Sportive Unirea,  al cărei preşedinte a fost ales.  În cadrul acestei asociaţii şi cu sprijinul Oficiului Naţional  de Educaţie Fizică el pune bazele si organizează pentru întâia oară a unui stadion aşa cum văzuse în Italia  şi cum citea în fel de fel de reviste străine,  pentru ca tinerii să aibă un teren de  jocuri şi sporturi.  Acest lucru s-a întâmplat în anul 1924, iar prima amplasare a acestui stadion a fost  lângă actuala Şcoală Ştefan cel Mare, cunoscută şi sub numele de   Şcoala 9. După o viaţă îndelungată, rodnică şi frumoasă , închinată în special bunăstării celor de lângă el, s-a stins acest inventator focşănean  mulţumit că nu şi-a dezamăgit  semenii şi ţara care i-a adoptat familia. Mai mult decât atât, invenţiile lui au folosit  nespus de mult  tuturor europenilor şi omenirii în general  şi au permis cu mult mai repede  atingerea unor performanţe  notabile  în numeroase domenii de activitate ale umanităţii”, conchide istoricul Florin Dîrdală.

Mai puteţi citi:

Masonii Focşaniului, contribuţie decisivă la dezvoltarea economică şi culturală a oraşului sfârşitului de secol XIX şi început de secol XX

FOTO Casa unde s-a semnat armistiţiul între România şi Puterile Centrale din Primul Război Mondial, în ruină şi vânată de samsari

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: