FOTO VIDEO De ce zona Vrancea produce 90% din cutremurele ţării? Istoria celei mai „zguduite“ regiuni din România
0Regiunea Vrancea este cea mai activă zonă seismică a României, unde se produc cele mai multe, dar şi cele mai puternice cutremure din ţară, unele cu efect distrugător.
Zona Vrancea este cea mai importantă zonă seismică a ţării, mai ales prin energia cutremurelor care se produc aici. Practic, caracteristicile cutremurelor care se produc aici fac ca această zonă să fie una dintre cele mai interesante din lume, pentru că pe termen lung se produc cu anumite regularităţi de apariţie.
Cu toate acestea, cercetătorii, chiar dacă au reuşit să pună în evidenţă aceste regularităţi în declanşarea seismelor nu au reuşit niciodată să ofere şi predicţii cât de cât reuşite, întrucât la cutremurele adânci, aşa cum sunt cele din Vrancea, nu se pot face predicţii.
Originea cutremurelor vrâncene este legată de zona de convergenţă între mai multe blocuri tectonice, sub-plăci, care sunt influenţate de mişcările unor plăci tectonice majore, cu caracter continental.
Este vorba despre plăcile tectonice din zona Euro-Asiatică, Africană şi Indo-Australiană. Specialiştii spun că „în zona de contact a mai multor microplăci tectonice convergente la Curbura Carpaţilor, se generează tensiuni.
„Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene”, arată un studiu al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.
Cutremurele din Vrancea determină seismicitatea României, întrucât, sunt cele mai frecvente şi au cele mai mari magnitudini.Cutremurele de mare adâncime din Vrancea pot atinge magnitudini maxime de 7,6-7,7 grade pe scara Richter.
„Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe direcţia: din Vrancea către nord-est către Moldova, pe direcţia Focşani-Iaşi-Chişinău şi spre sud-vest către Câmpia Română, pe direcţia Bucureşti-Zimnicea-Sofia”, explică Mircea Radulian, directorul INFP.
Potrivit site-ului cutremur.net, specializat în acest domeniu, în fiecare secol, în Vrancea se produc numeroase cutremure de mică şi medie magnitudine, dar şi seisme mai puternice, uneori cu caracter catastrofal.
„În medie, în Vrancea se produc cam 4 sau 5 seisme mai importante în fiecare secol (cutremure cu magnitudinea egală sau mai mare de 6,7 grade pe scara Richter), circa 10 seisme de magnitudine 6,0 până la cel mult 6,5-6,6 grade, precum şi peste 100 de cutremure mai slabe, cu magnitudinea mai mare sau egală cu 5,0 pe scara Richter. Anual, în Vrancea se produc peste 100 de seisme slabe, în general imperceptibile, din cauza adâncimilor mari la care au loc, şi doar 8-12 seisme de magnitudine 4-5 care sunt uneori resimţite în oraşele mari din sudul şi estul ţării, dar fără urmări. Uneori se mai produc şi cutremure de tip crustal, cu efecte locale, dar cu magnitudini mici, care rareori ating 5 grade pe scara Richter”, arată cei de la cutremure.net.
Profesorul de geografie Alexandra Tătaru, din Focşani, spune că aceste zguduituri este bine să se întâmple cât mai des, măsurate la magnitudini de până în 5 grade pentru a nu da posibilitatea zonei hipocentrale să acumuleze prea multă energie.
"Tectonica plăcilor este activitatea care caracterizează pământul (scoarţa terestră) încă de la începuturile ei şi atât timp cât plăcile se vor mişca pe materia de sub scoarţă, oamenii vor simţi zguduiturile manifestate de aceste mişcări.Planeta este vie şi orice manifestare a ei trebuie primită. Noi am venit ultimii pe Terra şi Terra are nevoie de echilibrul impus de ea însăşi şi nu de dorinţele noastre. Cutremurele vrâncene se propagă pe linii de falie spre Moldova, Dobrogea sau spre Bucureşti-Zimnicea. Deseori, pagubele sunt mai numeroase spre zonele exterioare ale faliilor, aşa cum îmi place mie să spun că se manifestă „efectul de bici”, fapt dovedit la cutremurul din 1977 când oraşul Zimnicea practic, a fost ras definitiv şi reconstruit de la capăt. Nu am idee ca cineva de prin Banat sau de prin Baia Mare să fi resimţit vreodată cutremurele vrâncene. Acei locuitori pot resimţi cutremure de mici magnitudini eliberate în zona seismică bănăţeană sau maramureşeană, iar locuitorii din zona Făgăraşului şi zonele apropiate, resimt cutremurele foarte rare ale zonei seismice Făgăraş. Cutremurele vrâncene se pot resimţi în judeţul Galaţi, dar nu şi invers, iar cele care s-au manifestat acolo în ultima perioadă, fiind cutremure de suprafaţă, nu au nicio legătură cu cutremurele vrâncene, pur tectonice şi intermediare (între 100-300 km).
În cazul în care simţiţi un cutremur, foarte important este să vă păstraţi calmul. E primul pas antitragedie. Dacă vă prinde în casă vă aşezaţi sub grinda de rezistenţă, sub tocul uşii sau, cel mai bine, jos, în lungul patului, pentru ca ulterioarele căzături de materiale să provoace efectul de „arc”. Dacă sunteţi elevi şi vă prinde în sala de clasă, cu calm vă aşezaţi sub banca de curs, pentru că nu aveţi loc cu toţii sub tocul uşii. Evitaţi să alergaţi panicaţi pe scări, pentru că sunt primele care s-ar prăbuşi, la fel ca şi balcoanele! Evitaţi părţile exterioare ale clădirii, atât din interior, cât şi la exterior. Clădirile se părăsesc după cutremur cu foarte mult calm şi cât mai puţine vibraţii. Pericolul nu trece după cutremur, el continuă şi după cutremur datorită vibraţiilor provocate de panica oamenilor.
Dacă sunteţi pe stradă, depărtaţi-vă de clădiri, chiar şi după cutremur, pentru că nu se ştie niciodată când se va desprinde o nişă, iar dacă vă prinde conducând maşina şi nu mai aveţi controlul direcţiei, trageţi rapid pe dreapta", ne sfătuieşte prof. dr. Alexandra Tătaru.
ISTORIA MARILOR CUTREMURE VRÂNCENE DIN ULTIMII 200 DE ANI
În istoria seismică a ţării, sunt mai cunoscute marile cutremure de Vrancea din 14/26 octombrie 1802, cu o magnitudine estimată la 7,6 grade Richter, resimţit pe o arie foarte largă în Europa şi cel din 11/23 ianuarie 1838, de 7,2 grade Richter.
În secolul XX, a avut loc un cutremur pe 6 octombrie 1908, de 7 grade Richter, iar cutremurul din 10 noiembrie 1940, de 6,7 grade Richter, a produs între 500 şi 1.000 de victime.
În urma cutremurului din 4 martie 1977, tot de 7,4 Grade Richter şi-au pierdut viaţa 1.570 de persoane şi au fost rănite11.321 de persoane, 90% dintre pierderile de vieţi înregistrându-se în capitală.
Istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea, care a cercetat documentele vremii, spune că violentul cutremur produs în dimineaţa zilei de 10 noiembrie 1940 a surprins opinia publică, în special datorită faptului că în regiunea Vrancea nu mai avusese loc un seism de o magnitudine foarte mare din anul 1838.
"Toate seismele vrâncene mai semnificative (cu magnitudini Gutenberg-Richter mai mari de 6,5) produse în acest interval de timp (in 1868, 1893, 1894 si 1908) nu au avut caracter catastrofal, ele cauzând numai pagube minore sau medii clădirilor mai vechi. Aceste seisme au avut magnitudini de 6,6-6,8 grade.
După cutremurul din 1940 s-a constatat că un sfert din oraş a fost complet distrus. Aproape toate instituţiile publice ale oraşului erau fie grav afectate fie trebuiau demolate pentru că nu mai ofereau nici o siguranţă. Doar 25% din imobilele oraşului mai puteau fi folosite. De sub dărămături au fost scoşi 30 de morţi şi 60 de răniţi. Cinematograful Aro , Uzina electrică , Primăria, Prefectura, Liceul de băieţi Unirea , Tribunalul, Bisericile, au suferit mari stricăciuni , prăbuşindu-se tavane si ziduri. Pagubelele la Focşani au fost apreciate ca fiind incalculabile .
37 de ani mai târziu bilanţul noului seism în judeţul Vrancea, cel puţin cel oficial, nu a inregistrat victime omeneşti ca în Capitală, unde au murit 1570 de persoane. Au fost 2 decese provocate indirect de seism: o femeie a fost lovită de o cărămidă desprinsă de pe acoperiş, iar un bărbat cu afecţiuni cardiace nu a putut rezista spaimei din acele momente. Au mai fost între 20 şi 30 de persoane grav rănite , 59 de locuinţe prăbuşite total sau parţial. Amintim aici cele mai importante : Cofetăria Macul Roşu , Centrul de Librării , Cooperativa Prestarea, Magazinul Dunărea , Hotelul Vrâncioaia, Unitatea CEC din str Republicii etc . In timpul seismului, 613 familii au rămas fără adăpost , pagubele constatate s-au ridicat la 13 000 000 lei şi peste 5000 de locuinţe particulare în întreg judeţul au fost avariate", ne precizează Florin Dîrdală.
Alte trei cutremure mari, peste 6 grade Richer s-au înregistrat pe 31 august 1986 - 6,9-7,0 grade Richter, pe 30 mai 1990 - 6,7 grade Richter şi 27 octombrie 2004 - 6 grade Richter.
ZONELE CU CEL MAI MARE RISC SEISMIC ÎN LUME
Un studiu realizat la nivel european în cadrul programului SHARE (Seismic Hazard Harmonization in Europe) arată că ţara noastră se află în topul zonelor cu cel mai mare risc seismic în următorii 50 de ani.
Potrivit autorilor, care au întocmit hărţi sesimice, zonele cu cel mai mare risc de producere a unor cutremure puternice sunt Turcia, Italia, Grecia, statele din peninsula Balcani şi România. Hărţile includ şi Republica Moldova.
Potrivit autorilor geografia generală a seismicităţii pe continentul european este cunoscută. Aceasta rezultă în principal din ciocnirea dintre plăcile tectonice africane şi cele euroasiatice.
În Vrancea este singurul Sistem de Avertizare Seismică în Timp Real din lume
România are singurul Sistem de Avertizare Seismică în Timp Real din lume, implementat la Observatorul Seismologic Ploştina-Vrâncioaia, cea mai activă zonă seismic din ţară. Potrivit proiectului Institutului Naţional de Fizică a Pământului împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Sistemul de Avertizare Seismică în Timp Real de la Ploştina-Vrîncioaia ar trebui să emită semnale înainte de producerea cutremurelor cu magnitudine mai mare de şapte grade pe scara Richter, cu 28 de secunde înainte de producerea seismului.
„Sistemul acesta este unic în lume şi este făcut în colaborare cu Universitatea din Karlsruhe din Germania. Pot fi evitate explozii la conductele de gaz, deraierile trenurilor de mare viteză, multe accidente", a precizat Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Intitutului de Fizică a Pământului.
Observatorul Seismologic de la Ploştina - Vrîncioaia are în dotare şapte staţii de avertizare a cutremurelor de pământ . Sistemul constă de fapt în câţiva senzori instalaţi la adâncime în pământ la Ploştina, chiar pe locul unde se întâlnesc plăcile tectonice.
"Acum avem şapte astfel de staţii aici. Releul a fost montat de STS aici şi datele se transmit prin el la Bucureşti dar Institutul Naţional de Fizică a Pământului prelucrează toate datele", a precizat Ştefan Tătaru, şeful Observatorului Seismologic "dr. Cornelius Radu" din Ploştina - Vrîncioaia.
Acest sistem ar trebui ca, prin semnalele pe care le emite la un cutremur mai mare de şapte grade, să blocheze imediat obiectivele de interes naţional cu risc major la cutremure puternice: gazul metan, instalaţiile electrice de înaltă tensiune, conductele de petrol şi de apă, trenurile de mare viteză, instalaţiile aeronautice, rafinării etc.
Din păcate însă sistemul este folosit momentan doar pentru avertizarea Institutului Naţional de fizică a Pământului, pentru emiterea de semnale în cazul Reactorului Nuclear de la Centrul de Cercetări din Piteşti şi la Uzina de Apă Grea de la Turnu Severin.
Mai puteţi citi:
Cutremur de 5,5 grade pe scara Richter în zona Vrancea
Cutremur cu magnitudinea de 4,7 în Vrancea
Se încarcă comentariile...
