FOTO VIDEO Lacul cu „plămână” din Vrancea, unde Roua Cerului iubeşte umbra
0
Unul dintre locurile de o frumuseţe extrem de rară din Vrancea este Lacul Negru, din Rezervaţia Naturală „Cheile Nărujei”. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul celei mai frumoase campanii, „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, un loc spectaculos.
Este o zonă aproape necunoscută de către om şi puţin exploatată de oamenii de ştiinţă, prezenţa omului în acel loc fiind foarte redusă din cauza accesibilităţii dificile pe care o conferă terenul. Tocmai acest peisaj sălbatic, în care omul nu se face simţit aproape deloc, conferă strălucire Rezervaţiei Naturale Lacul Negru.
Aceasta a fost declarată arie protejată în anul 2000 şi reprezintă o zonă montană cu văi, chei (Cheile Nărujei I), luciu de apă (Lacul Negru), turbării şi pajişti. Zona adăposteşte o mare varietate de floră şi faună specifică lanţului muntos al Subcarpaţilor de Curbură.
Până la pătrunderea în inima rezervaţiei, puţinii turişti care îndrăznesc să ajungă acolo sunt fascinaţi de apele care coboară de pe versanţii munţilor spre fundul depresiunii.
Având o suprafaţă protejată de 88 de hectare, relieful Rezervaţiei Naturale este dominat de culmea Dealului Negru, situat între vârfurile Dealul Negru şi Bulboace. Peisajul este dominat mai ales prin prezenţa câmpurilor de pietre. În această zonă, terenul este puternic fracturat de fenomenele tectonice.
Dintre acestea, cea mai importantă şi vizibilă este alunecarea de teren care formează barajul natural al Lacului Negru. Dincolo de pădure, se află teritoriul ariei protejate, unde izvorăşte pârâul Lacul Negru, afluent de stânga al Nărujei.
Ocupând o suprafaţă de un hectar, Lacul Negru este alimentat în permanenţă de izvoare proprii, precum şi de un izvor cu totul aparte provenind din grohotişurile Dealului Negru, constituind practic cel mai important şi caracteristic element hidrografic şi de habitat al ariei protejate.
Denumirea de Lacul Negru vine de la întunericul pădurii de molid ce se reflectă în apele Lacului Negru. Localnicii îl ştiu de „Lacul cu plămână”, pentru proprietăţile curative în bolile de plămâni ale unei plante care creşte aici.
Acest lucru nu a fost deocamdată dovedit ştiinţific. Lacul Negru s-a format în urma unei alunecări uscate de straturi, care au închis barajul natural, având o adâncime maximă determinată de şapte metri şi jumătate. Martori ai acestor alunecări sunt chiar trunchiurile de molid scufundate, ce sunt vizibile prin luciul apei.
Ceea ce constituie cu adevărat un unicat în Munţii Vrancei şi chiar în ţară este faptul că aproape jumătate din suprafaţa lacului este acoperită de o turbărie activă, ancorată în special de malul stâng. Habitatele specifice turbăriilor montane alpine conferă unicitate acestui sit.
Restul, constituie un plaur plutitor, în grosime de până la un metru, sub care se găseşte apă. Peştii nu au nicio şansă de supravieţuire în acest lac deosebit de curat, din cauza unor specii de tritoni care curăţă orice formă de viaţă din apă.
Regimul termic al zonei este influenţat de gradul de acoperire a terenului cu vegetaţie. O mulţime de plante rare se pot întâlni în turbăria de la Lacul Negru.
Cea mai reprezentativă este „Drosera Rotundifolia”, popular denumită Roua Cerului, o plantă carnivoră rar întâlnită în ţară şi mai ales în lume.
Planta consumă aproximativ 50 de insecte pe an. Poate fi uşor recunoscută după florile de culoare albă şi îndeosebi după frunze, care au pe suprafaţa lor numeroşi peri glandulari cu rol în digerarea insectelor.
Perisorii, numiţi şi tentacule, secretă substanţe lipicioase care se adună sub formă unor picături strălucitoare de rouă, de unde vine şi denumirea plantei.
Rădăcinile droserei sunt destul de slab dezvoltate. Frunzele sunt dispuse sub formă unei rozete bazale. Peţiolul lor este lung, iar limbul este acoperit de peri. O insectă care se aşază pe o frunză a acestei plante se lipeşte de sucul lipicios al perilor.
Făcând mişcări de eliberare, ea se lipeşte de mai mulţi peri. Perii se încolăcesc în jurul insectei şi secretă un suc lipicios, abundent, care sufocă insectă. Ea este apoi digerată de anumite enzime proteolitice timp de câteva zile, din insectă rămânând doar scheletul chitinos.
Rezervaţia naturală „Cheile Nărujei-Lacul Negru” impresionează prin caracterul de individualitate geografică clară, precisă.
De aceea, valoarea acestor adevărate minuni incumbă şi o responsabilitate sporită a autorităţilor pentru asigurarea condiţiilor optime de păstrare şi conservare.
Dacă acest monument al naturii va fi inclus în circuitul turistic, atunci va spori şi interesul vizitatorilor pentru aceste locuri de o personalitate distinctă în peisajul românesc.
Accesul la lac se face prin DJ 205D Focşani – Nistoreşti – Herăstrău şi apoi pe drumul forestier din lungul Văii Narujei până în zona bazinului de recepţie “Izvoarele Narujei”.
În apropierea cabanelor forestiere se desprinde pe versantul stâng al Narujei un traseu turistic marcat cu cruce roşie care duce la Lacul Negru.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Mai puteţi citi:
Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă
Se încarcă comentariile...
