FOTO VIDEO O diplomaţie altfel. De două ori 5.000 km în jumătate de an, pe urmele prizonierilor români care au murit în Rusia stalinistă
0Vasile Soare, ambasadorul României în Federaţia Rusă, originar din Vrancea, a ţinut ca în acest an să marcheze într-un mod aparte Ziua Naţională a României.
La sfârşitul anului trecut, Ansamblul Folcloric Ţara Vrancei a întreprins un lung turneu în Federaţia Rusă, la invitaţia ambasadorului României la Moscova, Excelenţa Sa Vasile Soare.
Diplomatul român s-a remarcat în descoperirea istoriei prizonierilor români de război care şi-au pierdut viaţa în Rusia şi la iniţiativa acestuia au fost înfiinţate cimitire pentru înhumarea rămăşiţelor acestora.
Din documentarea intensă făcută de Vasile Soare a reieşit că peste 10.000 de soldaţi români au murit în lagărele de război sovietice şi la iniţiativa acestuia au fost înfiinţate cimitire pentru înhumarea rămăşiţelor eroilor.
Ambasadorul a amenajat în 2015 primul Cimitir al Militarilor Români căzuţi în luptele de la Stalingrad în 1942-1943 iar în vara anului trecut a întreprins un tur de aproape 5.000 de kilometri prin Rusia, pentru a sfinţi nu mai puţin de şapte monumente ridicate de statul român în memoria prizonierilor români de război care au murit în lagărele sovietice din diverse regiuni ale Rusiei în anii 1941-1952.
În luna decembrie a anului trecut, Vasile Soare a gândit un nou proiect, dedicat Zilei Naţionale a României, în care pe lângă promovarea valorilor culturale româneşti autentice să fie comemoraţi şi prizonierii români de război morţi în lagărele NKVD de pe teritoriul Rusiei în timpul şi după cel de-al Doilea Război Mondial.
Aşa s-a născut Turneul cultural-comemorativ realizat în colaborare cu Ansamblul "Tara Vrancei" în regiuni ale Rusiei, prin care s-a repetat turul de 5.000 de kilometri din var[, care s-a derulat timp de două săptămâni în luna decembrie şi despre care Adevărul a relatat în ediţiile trecute. Ultima acţiune a avut loc pe 12 decembrie, la monumentul prizonierilor români de la MORSHANSK-BOLSHAIA KASHMA, regiunea TAMBOV, unde sunt înhumaţi 354 de prizonieri.
“Pe traseu am oprit, în jurul orelor 10.00, însoţit şi de vice-guvernatorul şi alţi oficiali ai administraţiei regiunii, la Complexul Memorial de la Staţia RÂDĂ (8 km de or.Tambov), amenajat de Germania în anul 1998 pe perimetrul Cimitirului prizonierilor de război străini decedaţi în timpul detenţiei în Lagărul NKVD nr.188 şi Spitalul Special NKVD nr. 5951, care au existat în anii 40-50 nu departe de Staţia RÂDĂ de cale ferată, unde au ajuns primele eşaloane de prizonieri de război capturaţi în bătălia de la Stalingrad (începând cu noiembrie 1942). Partea germană a împrejmuit atunci perimetrul cimitirului şi a ridicat câte o placă comemorativa în memoria prizonierilor de război provenind din mai multe ţări – germani, austrieci, ungari, italieni, slovaci, francezi şi romani – instalate în semicerc. Pe monumentul românesc a fost inscripţionat: „AICI DORM FERICIŢI INTRU DOMNUL PRIZONIERII DE RĂZBOI ROMANI SĂVÂRŞIŢI DIN VIAŢĂ ÎN LAGĂRUL DE LA RÂDĂ - TAMBOV”. Era a treia oară în ultimii trei ani când subsemnatul, însoţit de alţi colegi de la misiune şi de un preot din România, organizăm slujbe de pomenire a a celor aproximativ 2000 de prizonieri romani înhumaţi în acest cimitir multinaţional. Părintele Ştefan Stanciu a oficiat şi de această dată o slujbă de pomenire aici, iar noi ceilalţi am depus o coroană, flori şi candele pentru odihna sufletelor lor. NOTĂ: Potrivit datelor de arhivă publicate de Asociaţia rusă „Voienie Memoriali” (Memoriale Militare), în Cimitirul de la Staţia RADA din regiunea Tambov, Rusia, sunt înhumaţi 11.969 de prizonieri de război de 26 naţionalităţi, dintre care cei mai mulţi au fost italienii (6.595), ROMÂNII (1.996 militari), germanii (1.354) şi francezii (1.192). Unele surse publice din Tambov indica următoarea situaţie despre etapa iniţială a aducerii prizonierilor de război în Lagărul NKVD nr.188 de la Staţia RADA/Tambov: „între 1 decembrie 1942-10 iunie 1943 în lagăr au ajuns 24.036 prizonieri de război străini, din care 10.639 au murit (de tifos)”. Comitetul ruso-german creat pentru amenajarea Complexului Memorial al jertfelor lagărelor care au existat în zona Tambov a publicat însă următoarea statistică, pe naţionalităţi, a prizonierilor de război morţi din rândul celor care au ajuns atunci în aceste lagăre: germani – 648 din 851 (76,1%), ROMÂNI – 2.856 din 11.199 (21%), italieni - 6.909 din 10.118 (68,2%), unguri – 726 din 1832 (39,6%). Aşadar, cifrele diferă, existând date potrivit cărora între noiembrie 1942 – aprilie/mai 1943 nu a existat o înregistrare în momentul aducerii în lagăre a primelor eşaloane de prizonieri de război străini capturaţi la Stalingrad. De la Staţia RADA noi romanii şi un reprezentant al administraţiei locale am continuat drumul şi pe la orele 12,30 am ajuns la periferia oraşului MORSHANSK, în cătunul BELAIA KASHMA, regiunea Tambov, într-o pădure deasă de-a lungul şoselei, unde este amenajat (tot de partea germană, în anii 1990-2000) un alt mare Cimitir al prizonierilor străini de război, decedaţi în Lagărul NKVD nr.64 şi Spitalul Special NKVD nr.2022. Un preot local ne-a întâmpinat şi ne-a condus la acest cimitir, situat la cca.500 m în adâncul pădurii. Ca şi în cazul ceremoniilor comemorative la primele 4 monumente inaugurate şi sfinţite în cadrul acestui turneu, subsemnatul a prezentat participanţilor date relevante din documentele de arhivă identificate şi cercetate de ambasada României la Moscova privind destinul prizonierilor romani de război în lagărele din Rusia, respectiv a celor decedaţi şi înhumaţi în Cimitirul de la BELAIA KASHMA – MORSHANSK, fiind ajutat şi de un localnic care cunoaşte bine fenomenul prizonieratului în fostele lagăre din regiunea Tambov. Am reiterat preocuparea noastră permanentă pentru redarea identităţii şi cinstirea memoriei prizonierilor romani de război care nu s-au mai întors niciodată din Rusia, accentuând dorinţa de a le transmite urmaşilor acestora din România că bunicii şi străbunicii lor - foşti prizonieri – au fost identificaţi, şi, iată, şi pomeniţi creştineşte după tradiţia românească, chiar dacă după aproape 80 de ani. Apoi, Părintele Ştefan STANCIU de la Parohia "Sfinţii Arhangheli" din Ghencea/Bucureşti, asistat de preotul rus local, a oficiat şi aici slujba de sfinţire a monumentului recent instalat de statul roman (prin ONCE) şi de pomenire, nominal, a celor 354 de prizonieri de război morţi şi înhumaţi în pădurile din zona oraşului MORSHANSK, regiunea Tambov. Potrivit scenariului de la celelalte patru ceremonii, solista Maria Murgoci a interpretat "Bocetul" sau emoţionant, pe fundalul bătăilor la toaca ale unui artist din ansamblu, iar solista Narcisa Băleanu a interpretat, vocal şi la nai, o doină de jale care ne-a impresionat profund pe toţi cei prezenţi... După ce am depus o coroană de flori la monumentul sfinţit, reprezentantul local care ne însoţea, cunoscător al problematicii prizonierilor străini de război care au ajuns în lagărele din regiunea Tambov în anii 40-50, ne-a oferit detalii interesante despre alte locuri de înhumare (gropi comune) a soldaţilor străini aflate în pădure în imediata apropiere, rămase încă neamenajate de peste 70 de ani. I-am mulţumit sincer pentru gest cetăţeanului rus şi împreună cu Părintele Ştefan Stanciu am mers şi am cântat o „Veşnică pomenire” şi pentru odihna sufletelor ostaşilor romani şi străini prizonieri care încă nu au avut şansa să fie identificaţi şi aşezaţi într-un cimitir amenajat. Am încheiat ceremonia de inaugurare şi sfinţire a celui de al 5-lea monument în memoria prizonierilor romani morţi în lagăre (ULTIMUL inclus în cadrul turneului nostru cultural-comemorativ dedicat ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI 2019) cu o oarecare uşurare şi mulţumire sufletească că alte sute de familii din România pot afla acum unde îşi dorm somnul de veci în Rusia bunicii şi străbunicii lor. Pe de altă parte, m-a încercat un sentiment de tristeţe că sunt încă foarte mulţi ostaşi romani care, la aproape 80 de ani de la Război, aşteaptă să fie identificaţi, comemoraţi şi pomeniţi după tradiţie. Vom continua să-i căutăm!", a precizat vasile Soare, ambasadorul României în Federaţia Rusă.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
