FOTO Scriitorul genial şi personajul său, politicianul parvenit, înmormântaţi unul lângă altul. Mormântul omului de litere versus monumentul parlamentarului

FOTO Scriitorul genial şi personajul său, politicianul parvenit, înmormântaţi unul lângă altul. Mormântul omului de litere versus monumentul parlamentarului

Mormântul lui Duiliu Zamfirescu  FOTO: Ştefan Borcea

Scriitorul Duiliu Zamfirescu şi parlamentarul Dumitru Simionescu Râmniceanu, ambii proveniţi din familii boiereşti, sunt personaje  care au făcut istorie în epocă.

Ştiri pe aceeaşi temă

În Cimitirul Sudic din Focşani se află mormântul marelui scriitor Duiliu Zamfirescu (1858-1922). Autorul care a dat literaturii române adevărate capodopere odihneşte în acelaşi mormânt alături de tatăl său, arendaşul Lascăr Zamfirescu, dar şi de fiul său, tot Lascăr Zamfirescu, ofiţer de artilerie care s-a stins din viaţă tânăr, la doar 26 de ani, cu un an înainte de moartea scriitorului.

Un mormânt modest, practic o cruce de piatră care începe să se degradeze, de care nu se îngrijeşte nicio instituţie culturală. "Noi mai facem curăţenie pe aici. Nu a venit nimeni, niciodată pe aici, să întrebe măcar unde de mormântul lui Duiliu Zamfirescu", ne spune unul din paznicii cimitirului, care, plin de amabilitate, ne ajută să ajungem din prima la mormânt.

Ploaia din ultimele zile şi-a spus cuvântul asupra vegetaţiei de pe mormânt, semn că este nevoie de o intervenţie, dar oare cine să o facă.

Câţiva metri mai încolo, chiar în faţa bisericii din cimitir, găsim însă cavoul lui Dumitru Simionescu Râmniceanu, deputat în două legislaturi, personajul care l-a inspirat pe Duiliu Zamfirescu să scrie romanul Tănase Scatiu.

Cavoul familiei Râmniceanu, aflat în stare bună de conservare, a fost ridicat de celebrul arhitect Ion Mincu, a cărui soră era soacra politicianului parvenit.

Râmniceanu, rudă prin alianţă cu Duiliu Zamfirescu

Acest Tănase Scatiu, nume inventat de scriitor, a existat în realitate, Duiliu Zamfirescu inspirându-se din viaţa lui Dimitrie Simionescu Râmniceanu, rudă prin alianţă cu autorul romanului.

“Din partea mamei, Duiliu Zamfirescu descindea dintr-o sârboaică a cărei fiică se măritase cu un negustor din familia Mincu. Mama scriitorului, Sultana, provenită din familia cu şapte copii a negustorului Mincu, era soră cu arhitectul Ion Mincu şi cu Ecaterina, care s-a căsătorit cu Petrică Constantinescu. Ecaterina şi Petrică Constantinescu au fost părinţii fragilei Elena, care a fost măritată cu Dumitru Simionescu Lungu Râmniceanu, arendaş bogat, proprietar a peste 20.000 de hectare, fiu al unei Zoiţa grătărăciaoica. Se pare că acest arendaş a fost modelul lui Duiliu Zamfirescu pentru personajul lui Tănase Scatiu.

Scriitorul a ştiut să îmbine imaginarul descendenţei din împăraţi bizantini cu realităţile mai prozaice, dar foarte fertile din punct de vedere literar, ale rubedeniilor ciocoieşti destul de apropiate din punct de vedere genealogic, dar de a căror lume Duiliu Zamfirescu se va distanţa prin literatură şi prin rafinamentul manierelor sale”, scrie istoricul Filip Lucian Iorga, în lucrarea “Strămoşi pe alese - călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”.

Boierul Dumitru Simionescu Râmniceanu a avut multe proprietăţi, printre care şi un conac în satul Bonţeşti, comuna Cîrligele, din judeţul Vrancea. Cunoscut sub denumirea de conacul lui Tănase Scatiu, imobilul a rezistat până în urmă câţiva ani, când noul proprietar a decis să-l facă una cu pământul.

Despre boierul Râmniceanu se spunea că atunci când venea de la Parlament în vacanţă, la conacul său de la Bonţeşti, era aşteptat în sat cu fanfara, iar în cinstea sa sătenii chefuiau zile în şir, singura lor consolare fiind faptul că distracţia se făcea pe banii „ciocoiului”. Râmniceanu a trăit 67 de ani şi a decedat în anul 1903.

Fiul lui "Scatiu", mare literat

Total opus ca şi caracter, dar şi ca intelect, fiul său a fost cunoscutul critic literar român, scriitorul şi academicianul Marin Simionescu Râmniceanu. Acesta a fost director al Fundaţiilor Culturale Române în perioada interbelică, iar din această calitate aducea frecvent lumea bună a capitalei la conacul de vară de la Bonţeşti.

De menţionat că nu numai boierul Dumitru Simionescu Râmniceanu l-a inspirat pe Duiliu Zamfirescu în scrierea operei sale, ci şi mama acestuia, portretizată Saşa în romanul „Viaţa la ţară“. De asemenea, moşierul Petrică Constantinescu, socrul politicianului, este modelul viu al boierului Dinu Murguleţ, din acelaşi roman, iar soţia lui „Tănase Scatiu” este prototipul Tincuţei în romanul "Viaţa la ţară".

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările