FOTO Când s-a sărbătorit pentru prima dată la Focşani, după 1918, Marea Unire. Starea de spirit a localnicilor, marcată de dramele războiului
0
La noi în judeţ, ziua de 1 Decembrie a prins mai greu, având loc manifestări festive locale sau felicitări adresate Casei Regale.
Locuitorii Focşaniului şi judeţului Putna, dar şi autorităţile nu s-au putut bucura aşa cum s-ar fi cuvenit de marea realizare de la 1 Decembrie 1918.
Istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea, a reuşit să afle din cercetarea documentelor vremii că în judeţul Putna Marea Unire de la Alba Iulia, deşi a avut un ecou puternic, a fost sărbătorită pentru prima dată abia după anii 1920.
"Într-un judeţ Putna pe atunci, azi Vrancea, cu sute de biserici ruinate, cu o mie de învăţători morţi, cu case arse şi dărâmate, şcolile şi toate localurile publice nimicite, drumurile degradate şi peste tot o mare de bălării, cu mii de hectare de vie distruse sau degradate este greu de crezut că actul de la 1 Decembrie 1918 a produs pe aceste meleaguri multă emoţie sau a estompat dramele războiului. La necazurile şi daunele pricinuite de război s-a adăugat grindina din noaptea de 8 spre 9 august 1918 care a lovit puţinele semănaturi, a stricat de tot viile, a afectat livezile, recolta fiind estimată la doar 5%. Populaţia din Focşani era lipsită de carne, de petrol, de alimente, de porumb, fasole, doar cu ceva peşte sărat la dispoziţie care şi acela a făcut viermi şi oamenii au refuzat să-l mai consume. Datorită evacuărilor făcute de către armatele germane, în timpul ocupaţiei, populaţia oraşului a scăzut cu aproximativ 5.000 de locuitori. Trupele germane au părăsit Focşaniul în jurul datei de 10 noiembrie 1918 şi nu au lăsat prea mult timp oficialilor şi populaţiei din judeţul nostru să se pregătească pentru măreţul act care s-a petrecut la Alba Iulia 8 zile mai târziu, adică 18 noiembrie 1918 pe stil vechi (1 decembrie 1918 pe stil nou). În plus, luptele purtate până spre sfârşitul lunii noiembrie la marginea de nord est a graniţei cu Ungaria au stârnit şi mai multă teamă în rândurile populaţiei din colţurile mai îndepărtate ale Vechiului Regat. În prezent, un drum Focşani-Alba Iulia, cu mijloace auto, poate dura şi 12 ore. Pe atunci cu siguranţă că dura mai mult şi nu foarte mulţi focşăneni şi putneni ar fi suportat pe lângă timpul îndelungat petrecut pe drum şi spaima că un glonţ rătăcit să le curme vieţile sau să-i lase infirmi pentru totdeauna Se vorbeşte prin diferite lucrări de specialitate că o delegaţie condusă de liberalul N. N. Săveanu ar fi ajuns la Alba Iulia. Tot ce-i posibil. Însă lipsesc documentele care să ateste acest fapt. Ziarele locale focşănene amintesc, ulterior evenimentului, că actul de la Alba Iulia este şi produsul românilor din această zonă geografică, locul unde s-a petrecut Prima Unire a României (1859).
Dar ca mare sărbătoare, cel puţin la noi în judeţ , ziua de 1 Decembrie a prins mai greu, având loc după anul 1920, unele manifestări festive locale sau felicitări adresate Casei Regale.
1924-Telegrama adresată Majestăţii Sale Regelui Ferdinand de către Prefectul Judeţului Putna, G. Gavriliu, cu ocazia aniversării zilei de 1 decembrie, conţine următoarele: <<În această zi de înălţare sufletească pentru Neamul Românesc, dregătorii publici , biserica, armata, şcoala şi obştimea din oraşul Unirii celei Mici îndreaptă gândul lor credincios către făuritorii Unirei Tuturor Românilor şi cuprinşi de înfiorare îl depun la picioarele slăvitului şi gloriosului tron, expresiunea celui mai sincer devotament. Toată suflarea acestui oraş şi judeţ este încă sub stăpânirea mândriei ce au simţit în zilele din urmă, când Misionarii Regali ai poporului Românesc au stârnit uimirea şi adoraţiunea marilor noştri prieteni din Apus. Făuritorii Unirei prin jertfa de eri aţi isbutit astăzi prin faima pe care aţi câştigat-o în lume ca apărători ai Pacei şi Libertăţii Popoarelor să asiguraţi ziua de mâine a Neamului Românesc. Adânc recunoscători pentru fericirea ca hărăziţii ţărei, noi strejeri ai mormintelor de la Mărăşeşti şi Mărăşti, vă adresăm în aceste clipe de bucurie obştească expresiunea credinţei nestrămutate ce vă păstrăm şi împreună cu întreaga suflare Românească vă zicem -Să trăiţi Maiestate,Să trăiască Majestatea sa Regina, Să trăiască Alteţele Lor Regale Principii Moştenitori, Să trăiască întreaga Dinastie (Sursa fond Prefectura judeţ Putna dosar 66/1924, f .47)>>. Sărbătoarea a luat un avânt în anul 1928, când au fost aniversaţi 10 ani de la Marea Unire, mai ales datorită implicării autorităţilor, cu confecţionări de medalii aniversare ale marelui eveniment precum a fost cea din 1928 (o insigna comemorativă de bronz imprimată pe una din feţe M. S. Regina Maria privind un răsărit de soare, iar în partea inferioară a medaliei cele şapte castele ale Transilvaniei şi podul Banatului, iar ca inscripţie 1918 UNIREA 1928) . Ziua respectivă a devenit una specială mai ales în contextul apariţiei Ligii Antirevizioniste , înfiinţată la 15 decembrie 1933 ca reacţie la curentul revizionist care ameninţa România şi tinerele state naţionale înfiinţate pe ruinele Imperiului Austro-Ungar. Astfel, aflăm din documentele vechi că în ziua de <<1 Decembrie 1934 , în faţa Catedralei Sf Ioan din oraş, preamărind unirea Ardealului cu Patria Mumă, focşănenii erau invitaţi cu toţii la Marea Adunare Naţională, unde vom afirma solidaritatea şi voinţa noastră neclintită pentru apărarea cu orice jertfe a hotarelor actuale împotriva încercărilor revizioniste>>.
Desfiinţarea Ligii în 1938 a întrerupt, când era cel mai puţin indicat, şirul sărbătoririi zilei de 1 Decembrie şi a campaniei duse de intelectualii români împotriva destrămării frontierelor, fenomen care s-a petrecut din plin doi ani mai târziu, în 1940, prin pierderea Basarabiei, Bucovinei si Ardealului. Din anul 1990 ziua de 1 Decembrie a devenit, oficial, şi sperăm că pentru totdeauna Sărbătoarea Naţională a României", potrivit istoricului Florin Dîrdală.
Se încarcă comentariile...
