FOTO De unde provin numele cartierelor din Focşani

FOTO De unde provin numele cartierelor din Focşani

Focşani, văzut de sus

Regimul comunist a reuşit să şteargă vechile denumiri ale mahalalelor din Focşani , dispărând astfel nume  precum Asanache, Arion, Gramei , Călcâi , Raion , Grădinari, Cherestegii , Postăvari, Pielari, Blănari, Armeni, Sârbi, Israeliţi, Călugăreasa, Fânăriei, Însuratei,Bordeasca, Stamatineşti, Săpunari, Sfântu Dumitru, Domnească.

Ştiri pe aceeaşi temă

 Cartierele Obor, Bahne, Gară,  ANL Sud şi Democraţiei ,Laminorul,  Mîndreşti sunt cunoscute azi de toţi focşănenii, dar foarte puţini  cunosc cum s-au format aceste cartiere.  

Zona Bahne a fost la începuturi un sat într-o zonă mlăştinoasă, provenită de la ploi şi apa ce se scurgea din canalul despărţitor al celor  două provincii româneşti.  Printr-o serie de lucrări, zona a devenit bună  pentru organizare de grădini.

„Teritoriul a ajuns  cu timpul  o singură proprietate în mâna unui singur om , mai exact a două femei, boieroaica  Ruxanda Stamatin până pe la 1900 iar până la 1945 a principesei Constanţa Ghica , acestea fiind de fapt  rude.  După două reformele agrare, terenul a fost expropriat şi  acoperit  o parte  de o zonă urbană intens populată , iar cealaltă parte  s-a transformat în teren bun  pentru agricultură în vremea comunistă, prion înfiinţarea IAS Focşani, iar mai nou a devenit un loc propice dezvoltatorilor imobiliari . Zona aflată în intravilan este parţial acoperită cu case, iar cealaltă parte  cu blocuri”, ne-a precizat istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.

   Zona Tăbăcari este evident că a primit această denumire de la meseria pe care o efectuau locuitorii acestei artere cunoscute din Focşani. Ciudat este  că alte nume de meserii nu s-au mai păstrat în nomenclatura urbană, deşi oraşul a fost plin cu bresle de meseriaşi. 

„Poate importanta străzii, poate lungimea ei, poate hotarul despărţitor dintre principate, ce trecea exact  pe aici, au făcut ca această îndeletnicire, tăbăcăria, să  se transfere unei străzi şi unei zone urbane care să reziste până în prezent”, mai spune Florin Dîrdală.

 Amorţitu, un cartier situat în nordul oraşului, a preluat acest nume de la viile pe care orăşenii le aveau în prelungirea oraşului, respectiva zona fiind denumită în trecut Viile Amorţitu.

 
Cartierul Gară  este cel mai nou nume  dintre mahalalele vechi,  fiind creat  pe la finele secolului XIX, odată cu construcţia  liniei ferate şi a staţiei CFR Focşani, moment în care zona a devenit din ce în ce mai interesantă  pentru  viitorii orăşeni şi pentru un aglomerat ansamblu de blocuri ridicat cu voia şi resursele  regimului comunist.

Cartierul Vâlcele, cel atât de disputat atât de orăşeni cât şi de comuna învecinată oraşului,  Cîmpineanca , are o semnificaţie încă nedesluşita.

Cartierul Sud a luat fiinţă începând cu anul 1970 , fiind dispus iniţial în jurul Mausoleului Eroilor Neamului  şi extins apoi treptat, anticipând şi satisfăcând  puternica deplasare de populaţie de la ţară la oraş din perioada de final a regimului comunist.

Cartierul  Obor a căpătat numele odată cu înfiinţarea sa acum peste o sută de ani, când prin grija Primăriei orăşeneşti s-a înfiinţat acest spaţiu larg ce facilita vânzări de animale. În prezent, aici se mai comercializează, cu din ce în ce mai puţin succes, doar caii putere ai autovehiculelor autohtone şi de import, haine chinezeşti, precum  şi ceva mărunţişuri utile prin gospodărie.

 Cartierul Mîndreşti a preluat numele de la fosta comună cu acest nume care în anul 1963  a devenit localitate componentă a oraşului, după ce, vreo şase ani, de pe la 1957 la 1963  a aparţinut de comuna Răstoaca.
 

Vă mai recomandăm să citiţi:

Casele monument ale fostelor personalităţi din Focşani zac în uitare

Smaranda Apostoleanu, femeia care i-a dat imbold lui Gheorghe Apostoleanu în politica mare

 


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: