FOTO Un profesor de geografie îşi face o alee pavată cu roci vechi de sute de mii de ani, adunate din munţii României
0Pietrele cele mai vechi din ţara noastră au fost aduse de profesorul de geografie din Focşani din drumeţiile sale în munţi.
Profesorul Florin Roman a depăşit de ceva timp graniţa celor 70 de ani, dar a rămas acelaşi pasionat călător prin munţi.
A predat toată viaţa sa geografie şi este singurul autor al unei cărţi despre Munţii Vrancei. Nu s-a limitat doar la aceşti masivi, ci i-a studiat cu mare atenţie pe toţi din ţara noastră, pe care i-a şi escaladat în vacanţe sau ori de câte ori şi-a făcut timp pentru acest lucru.
Poate cea mai aprofundată cercetare, de geolog autodidact, a făcut-o în Dobrogea, acolo unde s-a îndrăgostit de rocile de o frumuseţe coloristică aparte.
"Nu ştiu de ce, dar m-au atras foarte tare şisturile verzi, care au o vechime de 440 de milioane de ani. În Dobrogea sunt suprafeţe uriaşe cu aceste roci, de care m-am îndrăgostit încă din copilărie şi apoi mai târziu, ca student. Sufleteşte sunt legat de ele, pentru că m-au captivat şi apoi le-am revăzut şi în zona Vrancea. Nu le-am adus eu aici, ci natura. Şistul verde l-a văzut oricine a fost la Lepşa, de exemplu. A făcut parte dintre-un sistem muntos foarte vechi, caledonic, din care a rămas în România actualul podiş al Casimcei, o unitate fizico-geografică situată în partea centrală a Dobrogei", a declarat pentru Focus Tv profesorul Florin Roman (foto).
Potrivit acestuia, datorită evenimentelor geologice îndelungate, rocile sunt împărţite în mai multe compartimente structurale, pomenind aici de roci magmatice, roci sedimentare, roci de diferite culori, vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri pe Pământ.
“Au culori diferite pentru că sunt minerale. Pământul acesta a fost clădit pe baza unor minerale aduse de magmă”, precizează profesorul.
Din studiul pietrelor, profesorul Roman a ajuns la concluzia că cele mai vechi roci sunt cele din Dobrogea, care au o vechime de 700.000 de ani. Tot de acolo, dar şi de prin alte părţi a cules câteva sute de roci, de toate culorile, în special foarte vechi, o colecţie importantă pe care doreşte să o lase moştenire într-un mod inedit. Profesorul vrea să construiască din ele, acasă la Focşani, o mică alee istorică.
“Iniţial m-am gândit să-i duc nepoţelului meu în curtea lui, rocile cele mai vechi, pentru ca mai târziu să ştie şi el, ca om, cât de vechi este pământul nostru românesc. Ulterior, pe măsură ce mai colectam din Dobrogea m-am gândit să fac altceva,. Am aici în curte un loc unde să fac un pavaj cu asemenea materiale. În toamna asta sau la primăvară o să le asamblez. Cine doreşte să vină să le vadă, este binevenit”, susţine profesorul.
A descoperit stâlpul de frontieră dintre România şi Austro-Ungaria
În urmă cu doi ani, profesorul Roman a făcut o descoperire iinteresantă, în Munţii Vrancei, în punctul numit Piatra Scrisă. Descoperirea poate face lumină în necontenitele conflicte dintre vrânceni şi covăsneni pentru o suprafaţă de peste 4.000 de hectare de pădure.
Este vorba despre un stâlp de frontieră care delimita pe vremuri graniţa dintre România şi Austro-Ungaria, la 1887-1888. Hotarul respectiv a fost negociat de multe ori până la Marea Unire din 1918, în diferite tratate, iar după aceea a făcut obiectul de judecată a zeci de procese desfăşurate până la cele mai înalte instanţe.
Tocmai de aceea, Muzeul Vrancei, pe baza documentaţiei făcute de un istoric, cercetează în prezent această bornă.
Profesorul Florin Roman spune că a recomandat autorităţilor să aducă borna din munţi şi să o amplaseze la Mausoleul din Mărăşeşti, având în vedere că s-a împlinit un secol de la marile bătălii din Primul Război Mondial, iar anul acesta este Centenarul Marii Uniri, borna putând să răspundă foarte bine ca argument istoric pentru cele două evenimente.
Se încarcă comentariile...
