FOTO Din lanul cu porumb la câmpul cu lavandă: afacerea unei tinere din Vrancea
0
O tânără din judeţul Vrancea a cultivat un hectar de levănţică din soiul francez Provence, iar cultura arată foarte bine.
În comuna vrânceană Măicăneşti, cunoscută pentru pământul fertil şi pentru agricultura de performanţă care se face acolo, o tânără vrea să răzbată în afacerea pe care a gândit-o cu o cultură care începe să prindă şi la noi în ţară.
Pe un hectar de teren pe care părinţii ei au cultivat tot timpul porumb, Nicoleta Jinga a înfiinţat o cultură de lavandă.
Dar nu orice soi, ci Provence, extrem de popular în Franţa, plante pe care le-a procurat cu greu şi care au costat-o o mică avere.
Nicoleta, care este absolventă a unei şcoli postliceale sanitare, a fost fascinată de această cultură după ce a urmat un curs de calificare pentru meseria de fermier şi a văzut pe viu, în Italia, într-un schimb de experienţă, cum se îngrijeşte această plantă cu flori frumos parfumate.
Înfiinţarea câmpului de lavandă a costat-o câteva mii de euro iar cei care au ajutat-o la muncă au fost tocmai părinţii, care au încurajat-o în acest sens, ştiut fiind faptul că această cultură nu este uşor de întreţinut.
Dacă porumbul se prăşeşte de două ori, praşila la lavandă se face de cinci-şase ori, mai mult manual decât mecanizat, pentru că principalul duşman este buruiana.
O plantă perisabilă
Dar, spune Nicoleta, a meritat efortul, în condiţiile în care nu a folosit nici un tratament chimic.
“Câmpul arată bine, este foarte mov iar planta a ajuns la maturitate pentru a fi recoltată. Estimez o producţie bună, cu toate că suntem în al doilea an de rod. Mă străduiesc să găsesc o piaţă de desfacere, pentru că aici este cea mai mare problemă. Colaborez cu mai multe florării, pentru buchete la nunţi şi alte pretreceri, dar şi cu unităţi plafar, cărora le livrez o parte din producţie. Am făcut şi săculeţi, care se vând destul de bine. Recoltarea la soiul Provence se face până în septembrie, în etape, timp în care trebuie să găsesc clienţi. Este o plantă perisabiă”, ne spune Nicoleta Jinga (foto)
Marfa o vinde de regulă la kilogram, iar pentru a-şi acoperi cheltuielile are voie să obţină în jur de 15 lei/kilogram. Anul trecut a obţinut o producţie de 2.000 de kilograme, pe care a valorificat-o cu 10 lei/kg.
“Fiind la început, sper măcar să scot suma pe care am investit-o. Banii de anul trecut mi-au prins bine pentru că am putut să-mi întreţin şi plantaţia de nuci, o altă experienţă de a mea în agricultură”, ne spune tânăra.
Profit după anul patru
Întreprinzătoarea speră să iasă pe profit abia în anul patru de producţie, când producţia va ajunge la şase tone pe hectar.
Pe lângă soiul de levănţică mov, Nicoleta a cultivat pe suprafeţe mici alte şapte soiuri de lavandă de diferite culori, tot pentru a veni în sprijinul florăriilor care solicită aceste flori pentru buchete.
Dacă afacerea va creşte în timp, tânăra se gândeşte să diversifice activitatea, pentru că, spune ea, se pot obţine şi alte produse din lavandă, uleiul sau apa de lavandă, un tonefiant foarte bun pentru corp.
Specialiştii din agricultură laudă demersul tinerei.
“Ceea ce face Nicoleta se numeşte diversificarea producţiei într-o exploataţie agricolă care aduce venituri. Ea chiar are o exploataţie, pentru că pe lângă levănţică are şi legume, dar şi o plantaţie de nuci. Când ai mai multe produse poţi fi sigur că unul se vinde. Acesta este succesul agriculturii. Levănţica este un segment de nişă în România, pentru că sunt producători puţini, cu producţii bune, dar nu există încă un preţ bun pe piaţă. Nu poţi spune despre această cultură că aduce profit numai din vânzare de plantă uscată. Este o plantă de la care se poate folosi tot, inclusiv rădăcina. Prin urmare, pentru un profit, ar fi foarte bine să se facă procesare, uleiuri, să se vândă ca plantă medicinală dar şi sub formă de butaşi”, ne spune Carmen Popescu, specialist la Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Vrancea.
Duminică, 18 iunie, proprietara lanului cu lavandă organizează pe câmpul său de la Măicăneşti o zi a porţilor deschise, unde sunt invitaţi toţi cei care vor să se bucure de frumuseţea plantaţiei sale, dar şi să obţină informaţii direct de la sursă despre ce înseamnă o astfel de cultură.
Se încarcă comentariile...
