FOTO Istoria centurilor ocolitoare ale Focşaniului.  De la uliţele prăfuite de acum 200 de ani la proiectele de azi care "cocoşează" bugetul statului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine de arhivă FOTO: Colecţia Petru Mincu
Imagine de arhivă FOTO: Colecţia Petru Mincu

Povestea actualei centuri ocolitoare a Focşaniului a început  în  anul 1970, când s-a făcut recensământul autoturismelor, constatându-se atunci că puţin peste 3.000 de autoturisme tranzitau într-o zi oraşul.

Până la actuala centură de ocolire a oraşului, apărută în urmă cu cinci decenii, oraşul Focşani a avut şi alte variante pentru preluarea traficului.

Istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea, a studiat documentele vremii şi a găsit lucruri interesante despre uliţele ocolitoare ale oraşului de pe Milcov.

"Încă de când s-au constituit  cele două târguri, Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteniei,  la jumătatea distanţei dintre cele două capitale,  Bucureşti şi Iaşi, dar şi în calea negoţului dinspre  Transilvania către  oraşele dunărene, Brăila şi Galaţi, nu avea cum să nu se ajungă mai devreme sau mai târziu la unele probleme de tranzit prin aceste două localităţi alăturate. Practic cele două parţi de Focşani erau lipite şi despărţite de un biet canal zis, pretenţios,  Milcovul, de fapt acesta fiind, după iscusitul  monografist D. F. Caian,  un braţ al  râului care curge în prezent prin Goleşti. În vremuri străvechi, din cauza modificărilor de relief, cutremurelor şi  inundaţiilor acesta  a fost  părăsit de ape, iar albia  a rămas  adâncită, secată şi plină de smârcuri, şerpuind  peste viitorul teritoriu pe care se vor cristaliza cele două oraşele Focşani de mai târziu, mai ales după ce în regiune doi domnitori români  au ridicat două mănăstiri fortificate, Sf. Ioan si Domnească, ambele cam în aceeaşi  perioadă a secolului al XVII-lea.  Din acest moment localităţile au cunoscut o dezvoltare  continuă şi neîntreruptă schiţându-se principala arteră Uliţa Târgului sau Uliţa Mare ori mai bine cunoscută ca strada Mare ce a devenit în anul 1859, o dată cu Unirea Principatelor şi în 1862 o dată cu unirea Focşaniului strada  MARE A UNIRII. Pe această arteră s-a desfăşurat sute de ani trecerea dinspre Râmnic, Buzău , Bucureşti către Bacău, Roman sau Iaşi. Din cauză că se prezenta întortocheată, îngustă şi aglomerată, conducătorii locali au hotărât pe la 1800  să abată circulaţia intensă dinspre Bucureşti spre Iaşi pe actuala stradă  Cuza Vodă. Prima dată aceasta  nu a avut un nume aparte, poate doar uliţa ocolitoare, presărata cu  puţine case boiereşti, dispuse în fundul curţilor , la adăpost de praf şi căldură, înconjurate cu verdeaţă şi linişte deplină, spre  deosebire de centrul ce forfotea de agitaţia precupeţilor.  Din momentul Unirii Principatelor uliţa ocolitoare a devenit CALEA NATIONALĂ şi a păstrat acest nume până în jurul anului 1900 când autorităţile locale au îndrăznit cu curaj să-i acorde numele lui Cuza, în ciuda faptului că în vremea regelului Carol I  marele Cuza era încă o persoana non grata.  Aşa că strada  ocolitoare denumită acum Cuza Vodă a  rămas să preia din numărul de vehicule (în special căruţe, trăsuri şi foarte rare maşini). Cele care nu mai doreau să parcurgă strada Mare a Unirii  şi intenţionau sa iasă repede şi cât mai în siguranţă din oraş.  Această rută  adiacentă a servit mult timp pentru ocolire, dar după anul 1970 situaţia sa complicat şi aici, pentru că nici măcar Cuza Vodă nu mai reuşea să abată şi să mai aerisească traficul din oraş, chiar dacă acesta nu era unul prea ridicat, necomparându-se nici pe departe  cu cel actual. Totuşi  autorităţile  au decis să întreprindă ceva concret şi au realizat în 1974  o nouă  centură ocolitoare a oraşului Focşani, parte din Drumul Naţional 2, cunoscut şi ca E 85, denumită sugestiv în două moduri, Calea Munteniei si Calea Moldovei. Astfel, traficul care nu privea oraşul Focşani  s-a desfăşurat corespunzător, până au venit anii 1990, când după aplicarea Legilor Fondului Funciar terenurile din  proximitatea şoselei ocolitoare au devenit proprietate particulară si s-au umplut de construcţii aferente, aşa că centura respectivă si-a pierdut vechiul ei rol, fiind în unele momente ale zilei sau ale anului mai greu de străbătut chiar decât însuşi centrul oraşului. Aşa că în prezent se coace la cele mai  competente Ministere o nouă arteră ocolitoare a oraşului nostru care se doreşte a fi parte a Drumului expres Bucureşti-Iaşi  Numai că abia ce s-a schiţat pe câteva foi, că au si început problemele şi discuţiile. În zona din estul Focşaniului, poate sesiza oricine, că această rută, prin  faptul că ocoleşte bălţile de la Mândreşti peste  islazul fostei comune Mândreşti, actualmente dependent de municipiul Focşani, mai câştigă câţiva km buni în lungime, lucru care n-ar fi neapărat o problemă dacă km de drum Expres  ar  costa  câţiva lei.  Numai că el costă milioane de euro şi rămâne de văzut cine este mai important: terenurile particulare retrocedate alandala după 1990 sau Bugetul consolidat al Statului. Aici dezbaterile  probabil că vor continua , dar să le lăsam în seamă celor în drept", se arat[ ]n documentarea lui Florin Dîrdală.


 

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite