FOTO Focşaniul,  în timpul neutralităţii României, 1914-1916

FOTO Focşaniul,  în timpul neutralităţii României, 1914-1916

Focşaniul, acum 100 de ani  FOTO: www.focsaniulvechi.ro

Instituţiile , populaţia , întreprinderile de orice fel, cu toţii au intrat de voie ori fără de voie , în marele plan de pregătire a momentului când România va decide să intre în război.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cum a petrecut oraşul nostru Focşani, cei doi ani de neutralitate? Iată ce spun documentele vremii, puse cap la cap  de istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.

Toate brutăriile particulare din oraş, în caz de mobilizare, urmau a fi rechiziţionate pentru a fabrica cantităţile de pâine necesare corpurilor de garnizoană, după cum a ordonat Divizia a VI-a Infanterie Focşani către autoritatea locală, la 22 iulie 1914.

Ministerul de Interne a întărit la acea vreme ca forurile  locale să ia imediat toate măsurile pentru a avea în vedere ca la concentrările mari de trupe ce se preconizează nici o localitate să nu rămână fără cuptoare de pâine suficiente pentru nevoile trupelor.

 
Foto

La 31 iulie 1914, pe piaţa de mărfuri Focşani, Camera de Comerţ a  constatat primele măriri de preţuri ale produselor, precum stofe pentru confecţiile militare, încălţăminte. La 3 august 1914, Serviciul sanitar al oraşului Focşani a adresat Primăriei Focşani o interesantă informare în care a amintit că „în vederea gravelor evenimente ce se întrevăd supunem aprecierii dvs ca în cazul unui atac inamic, pe frontul Focşani e foarte posibil a se distruge conducta cu apă de la Babele , lăsând întreaga populaţie lipsită de apă, element absolut necesar pentru existenţa comunităţii” şi se solicita multă atenţie ca acest lucru să nu se întâmple, iar la nevoie se cerea să existe şi un plan de rezervă pentru aprovizionarea populaţiei cu apă.

În Focşani, la acea vreme, curentul electric era furnizat de Uzina Electrică, iar lucrătorii acestei centrale au solicitat şi au primit dispensă de mobilizare pentru că prezenţa lor era necesară pentru asigurarea iluminatului oraşului. Tot atunci, Cercul de Recrutare judeţean a observat că numeroşi bărbaţi buni pentru o eventuală mobilizare se angajau pe la diferite stabilimente industriale, identificându-se sub alte nume decât cele pe care le declaraseră la recrutare. 

Din acest motiv s-a solicitat  tuturor patronilor să aibă mare grijă sub ce nume angajează lucrătorii. Societăţile de Cruce Roşie din Focşani, formate din femei cu suflete alese, îşi ofereau serviciile la nevoie, iar Primăria Focsani era rugată a le da concursul real pe toate căile pentru a înlesni greaua sarcină pe care războiul o va pune pe umerii multor familii. Presa germană, simţind curentul proantantist ce domina în România, a încercat prin trimiterea unor materiale propagandistice să schimbe viziunea de ansamblu a românilor cu privire la conflict şi la justeţea celor care l-au pornit , dar acestea nu s-au bucurat de prea mult ecou. 

De la Berlin, pe 22 septembrie 1914, se comunica. „Patria noastră, Germania, are cel mai mare interes ca în timpul luptei cele uriaşe pe care o duce pentru existenţa sa , străinătatea neutrală, pe viitor, să nu mai fie înştiinţată prin singura presă a inamicilor noştri despre cele întâmplate în război. Monstruozităţile reportajului străin, care nu numai că suprimă adevărul unde îi vine bine, dar răspândesc sistematic ştiri mincinoase pline de ură şi stricăcioase vazei Germaniei”.

Se solicită tuturor autorităţilor din ţările neutre „să pună la dispoziţia cetăţenilor zi de zi raporturile presei germane despre starea războiului, sursă mult mai de încredere”, se arată în document.

Informată mai bine sau mai puţin bine, populaţia oraşului Focşani a continuat cu mijloacele sale pregătirile pentru viitoare participare la conflict. În decembrie 1914 un anume Moritz Vogel anunţa că la nevoie va pune la dispoziţia Primăriei Focşani proprietatea sa spre a fi folosită ca infirmerie sau spital în caz de mobilizare sau război. La finele anului 1914 au   început să fie inventariate cantităţile de combustibil lichid pe judeţe şi oraşe, fiind şi acest material util pentru nevoile armatei.

Au fost transmise in teritoriu tarifele de rechizitionare a materialelor pentru nevoile armatei. Pentru cai se plătea între 200 si 2500 lei, diferit dacă  erau de lux , călărit ori de muncă, vagonul de cereale între 1400-1900 lei, boii de jug între 150 si 400 de lei, vaca între 30 si 150 de lei, bivolul între 100 si 300 de lei. Mai preţuiau ceva mânzul, până la 100 de lei şi catârul care se plătea cu până la 200 de lei. 

Motivaţi poate de aceste preţuri şi gândindu-se că poate o dată cu intrarea în război animalele le vor fi luate pe degeaba, ţăranii din judetul nostru s-au înghesuit prin târguri şi ocoale, unde au început să le vândă.

Întrucât oferta a devenit dintr-o dată foarte mare,  preţul animalelor a devenit derizoriu, astfel că autorităţile s-au sesizat şi, printr-un ordin emis din Capitală, au interzis orice astfel de tranzacţii.

Soarta viitorilor răniţi nu a fost nici ea uitată. S-a solicitat oraşului Focşani să transmită numărul locuinţelor din jurisdicţia de competenţă, unde se puteau amenaja spitale temporare. Prin emiterea înştiinţării din septembrie 1915 s-a încercat  reglementarea şi amenajarea mijloacelor de transport al răniţilor de la gară în oraş la acele spitale improvizate.

S-au identificat la nivelul oraşului Focsani şi numărul mijloacele de transport ce vor fi utilizate la vreme de nevoie. Pentru că Marele Stat Major se confrunta cu o avalanşă de cereri de scutire de mobilizare şi de mutare a numeroase persoane, ofiţeri şi subofiţeri, fapt ce putea avea, la nevoie, consecinţe asupra efectivelor trupei , s-a dispus la 31 ianuarie 1915 de către primul ministru  şi ministrul de Război să nu se mai acorde nici o dispensă de mobilizare şi nici o mutare de ofiţeri sau grad inferior de rezerva.

Cu toată seriozitatea şi înverşunarea cu care autorităţile centrale se opuneau la aprobarea scutirilor de mobilizare, Uzina Electrică din Focşani a găsit noi modalităţi prin care lucratorii de aici erau propuşi pentru scutire de la mobilizare, pentru că ”Instalaţia electrică a Focşaniului la acea vreme era făcută astfel încât aprinderea şi stingerea nu se făcea toată direct de la uzină, ci în cea mai mare parte de la cele 9 puncte de alimentare, adică de la uzină se stingeau numai instalaţiile particulare , iar iluminatul public de la punctele arătate, astfel că aceste locuri, fiind aşezate în diferite zone ale oraşului, se necesita un personal suficient pentru  aprindere şi  stingere când acestea  ar necesita urgenţă. Spre luarea măsurilor necesare ca iluminatul să nu sufere sau din cauza lipsei personalului să se aducă prejudicii oraşului la un eventual atac aerian în timpul nopţii când iluminatul public ar trebui stins imediat, dacă personalul nu ar fi suficient şi împărţit pe la punctele respective, din cauza întârzierii la stingere, s-ar putea întâmpla cine ştie ce nenorociri”.

 La finele raportului Primăria Focşani trimite şi câteva propuneri de scutire la mobilizare, către  forurile competente spre a se dispune cele legal , dar Marele Stat Major a rămas pe poziţii şi nu  a cedat la aceste insistenţe.

Acesta a fost în mare tabloul pregătirilor de război în oraşul nostru Totul părea bine pus la punct în aşteptarea momentului când România va decide participarea la conflict.  Siguranţa focşănenilor şi a românilor în general se arăta de nezdruncinat.

Din păcate, după intrarea României în război, trupele Puterilor Centrale au demonstrat românilor că se entuziasmaseră prea devreme. Doar o minune şi sacrificiul sutelor de mii de morţi au făcut ca soarta războiului să încline până la urmă în favoarea noastră. Aceşti soldaţi necunoscuţi, morţi sau schilodiţi, precum şi cei ce au supravieţuit, nu doar politicienii şi Marile Puteri,  au fost făuritorii României Mari. Ar fi bine să nu uităm acest lucru.

Mai putem citi:

FOTO Focşaniul acum 100 de ani, în imagini şi fapte

FOTO 140 de ani de istorie a Grădinii Publice din Focşani. Cum a fost parcul central de-a lungul vremii şi cum se prezintă astăzi

FOTO Istoria alimentării cu apă de izvor, ieftină,  a oraşului Focşani, în urmă cu 125 de ani

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: