FOTO: Casele monument ale fostelor personalităţi din Focşani zac în uitare
0
Imobilele catalogate ca monument istoric a aparţinut unor personalităţi importante la vremii şi acum sunt în paragină.
Situată pe strada Nicolae Titulescu la numărul 6, casa dr. Kallman îţi atrage atenţia chiar şi dacă te afli pentru prima dată în zonă.
Ca o Cenuşăreasă, bijuteria arhitecturală iese în evidenţă deşi are pereţii coşcoviţi, geamurile sparte şi înlocuite pe alocuri cu placaj şi cu tencuiala căzută. Liniile pretenţioase ale clădirii îţi dau de înţeles că aici a locuit odinioară un mare gospodar.
Mai exact, un doctor evreu, unul dintre oamenii de vază ai oraşului de pe Milcov, la începutul secolului XX. Monument şi adăpost pentru romi În anii 80, clădirea care a aparţinut la începutul secolului medicului evreu a fost încadrată în categoria B a monumentelor istorice, odată cu celelalte imobile asemănătoare din zonă, tocmai pentru a nu fi demolată odată celelalte case din oraş în locul cărora au fost ridicate blocuri.
Cum proprietarul a plecat din ţară, casa a rămas părăsită mulţi ani, timp în care s-a degradat şi pe interior şi pe exterior. A fost utilizată o perioadă ca sediu pentru cabinetele medicilor de familie şi ulterior abandonată pur şi simplu, devenind pradă familiilor de romi.
Stoleria şi pardoseala, pe foc În lipsa proprietarului şi a unei îngrijiri adecvate, monumentul s-a transformat într-o ruină după ce un grup de romi s-a mutat în curtea acestuia într-un chiler. Casa Kallman a fost devastată de-a dreptul până în anul 2005, când a fost cumpărată de omul de afaceri focşănean Dănuţ Vicol, de la un avocat împuternicit de doctorul Kallman.
Legea permite declasarea monumentelor, a căror îngrijire şi tranzacţionare se face după o serie de reglementări speciale.
Foto
"Pentru declasarea imobilului catalogat ca monument istoric, trebuie să fie argumente puternice. Avizul se dă de Minister. Dar acea casă spune ceva despre Focşani şi acest lucru e important. Oricum a cumpărat-o într-o stare nu prea bună, legea nu cere să o aducă într-o stare mai bună decât era când a cumpărat-o", este de părere Florin Micu, directorul Direcţiei de Cultură.
Casa Longinescu, locuinţă socială
Pestriţă, mizerabilă şi cu geamurile sparte, casa marelui critic G. G. Longinescu din Focşani este departe de ceea ce era pe vremuri, una dintre locuinţele emblematice ale târgului Focşanilor.
Încadrată drept locuinţă socială în administrarea Primăriei, casa de pe bd-ul Gării este locuită de mai multe familii de romi. Aproape de nerecunoscut, cu pereţii coşcoviţi şi cu geamurile sparte, Casa Longinescu îţi trezeşte sentimente de revoltă când vezi că locuinţa în care au luat fiinţă multe lucrări ştiinţifice în chimie a ajuns o ruină.
„Am avut numeroase discuţii cu cei de la Primărie pentru restaurarea casei dar nu sunt bani. Oricum este jalnic ce se întâmplă dar ar fi şi mai rău dacă ar fi consolidată şi apoi dată înapoi celor care locuiesc acum în ea pentru că ar aduce-o, cred, la aceeaşi stare", spune Florin Micu, directorul Direcţiei de Cultură.
Casa Apostoleanu, vânată de Cosor
Casa Apostoleanu se distinge de celelalte clădiri din zonă prin arhitectura deosebită.
"În casa Smarandei Apostoleanu aveau loc toate petrecerile oraşului, celebrele baluri din saloanele cu oglinzi veneţione. A fost o femeie puternică, care i-a dat imbold soţului ei să intre în politică, devenind astfel unul dintre cei mai importanţi politicieni ai vremii. Tot în locuinţa de pe strada Cuza Vodă, cu bunăvoinţa Smarandei Apostoleanu, s-a semnat armistiţiul între România şi Puterile Centrale din primul război mondial”, ne-a declarat Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea.
În 1888, însuşi Regele Carol I a venit la Focşani împreună cu regina Elizabeta şi principele Ferdinand şi au fost găzduiţi pentru două zile în casa Apostoleanu.
Până nu demult, Casa Apostoleanu a funcţionat ca secţie de chirurgie şi stomatologie a Spitalului Judeţean, însă medicii au părăsit-o din cauza avariilor suferite la ultimele cutremure de pământ. În trecut însă, era locul în care erau găzduite cele mai importante evenimente, cum ar fi vizita regilor Carol I şi Ferdinand, întrucât a aparţinut moşierului vrâncean Gheorghe Apostoleanu consilierul personal al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Arhitectura impunătoare a făcut cu ochiul procuratorilor. Consiliul Judeţean, cel care are în administrare clădirea, este în proces cu nimeni altul decât Marcel Cosor, cunoscutul procurator de păduri.
Acesta a cerut Casa Apostoleanu în numele unui moştenitor al moşierului ce locuieşte în Elveţia.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Smaranda Apostoleanu, femeia care i-a dat imbold lui Gheorghe Apostoleanu în politica mare
Savanţii Vrancei, ignoraţi în continuare de autorităţi
Se încarcă comentariile...
