FOTO Canalul Siret-Bărăgan, început de Ceauşescu, dezgropat de guvernanţi

FOTO Canalul Siret-Bărăgan, început de Ceauşescu, dezgropat de guvernanţi

De când au fost abandonate lucrările, canalul a fost năpădit de buruieni. FOTO Ştefan Borcea

În Legea Bugetului de Stat pe acest an, trei ministere au primit aproximativ 11 milioane de euro pentru a continua lucrările la Canalul Siret-Bărăgan. Astfel, sute de mii de hetare de teren din Bărăgan ar putea fi irigate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lucrările la Canalul Siret-Bărăgan se vor relua în acest an, după ce Executivul a prins în bugetul Ministerului Agriculturii aproximativ 11 milioane de euro (50 de milioane de lei) pentru continuarea acestui obiectiv aproape abandonat în ultimii ani. Canalul ar trebui să aibă o lungime totală de 190 de kilometri şi să traverseze trei judeţe: Vrancea, Buzău şi Ialomiţa.

Traseul canalului este Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu. Canalul parcurge traseul între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.

Abandonat de 26 de ani

Începute în urmă cu 26 de ani, lucrările au mers bine până la Revoluţie, când s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură, din cele două tronsoane. Astfel, primul tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali. Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu.

Totalul investiţiei pentru primul tronson se ridică la 475 de milioane de euro, din care s-au executat până în prezent lucrări în valoare de 130 de milioane de euro.

„Până prin 1994 am stat bine cu banii, dar sumele alocate acestei investiţii au început apoi să scadă. Practic, am ajuns în ultima perioadă să primim bani doar pentru întreţinerea şi conservarea a ceea ce am făcut până acum“, a explicat inginerul Dumitru Fodoreanu, directorul firmei Sibarex din Focşani, care se ocupă de construcţia canalului pe zona Vrancea. Anul trecut, din bugetul de stat s-au alocat 800.000 de lei (181.900 de euro), bani doar pentru întreţinerea lucrărilor.

Totodată, în zona Vrancea s-au realizat investiţii colaterale în cadrul proiectului de construire a Canalului Siret-Bărăgan, respectiv drumuri şi poduri în valoare de 332.000 de euro, fiind necesare încă 350.000 de euro pentru finanţarea investiţiilor colaterale.

Trei ministere implicate

Potrivit constructorului, trei autorităţi se ocupă direct de Canalul Siret-Bărăgan, respectiv Ministerele Transporturilor, Mediului şi Agriculturii, iar Administraţia Naţională „Apele Române“ are sarcina de a duce la îndeplinire realizarea acestui canal.

Secretarul de stat în Ministerul Agricultulturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu, susţine că proiectul Canal Siret-Bărăgan are două componente: una de mediu şi cealaltă care ţine de irigaţii. Practic, fondurile pentru continuarea construcţiei sunt asigurate prin Ministerul Mediului, în timp ce Ministerul Agriculturii are sarcina de a rezolva problema sistemelor de irigaţii.

„Avem şi noi bani prinşi în acest an pentru realizarea studiilor de fezabilitate, lucrări de care se va ocupa Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare. Practic, rolul nostru este să asigurăm utilitatea acestuin canal pentru agricultură“, a declarat Dumitru Daniel Botănoiu.

Dacă pentru primul tronson ar mai fi necesari în jur de 350 de milioane de euro, pentru finalizarea investiţiei, lucrurile par mult mai complicate în ceea ce priveşte demararea lucrărilor pentru cel de-al doilea tronson, pe segmentul Râmnicu Sărat – Buzău – Urziceni - Dridu.

Investiţia pe acest tronson este cifrată la 2,250 miliarde de euro, iar până în prezent statul nu a alocat niciun leu.


O soluţie: parteneriatul public-privat

Executivul consideră că singura variantă plauzibilă pentru continuarea canalului este legată de realizarea unui parteneriat public-privat. În vara anului trecut, două grupuri de investitori, unul de chinezi şi altul de americani, au venit în ţara noastră şi s-au interesat de investiţie, cu intenţii serioase. Investitorii vor să afle cum pot să-şi amortizeze investiţiile pe care le fac.

„Investitorii americani doresc să acorde un grant pentru realizarea unui studiu de fezabilitate în complex, adică pentru realizarea de lucrări de canal, potenţialul agricol al zonei pentru continuarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan şi al amenajărilor de irigaţii necesare creşterii producţiei agricole în zonă“, precizează Vasile Pintilie, directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române“.

Avantaje în agricultură şi turism

Fermierii din Vrancea aşteaptă cu interes reluarea lucrărilor, dar mai ales finalizarea acestora. „Am putea iriga într-o variantă modernă. Acest canal permite transportul apei gratuit, gravitaţional. Canalul secundar ar putea duce apa pe terenurile agricultorilor, cu hidrocentrale care produc energia electrică necesară pompării apei până la plantă“, explică Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea.

Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 până la 700.000 de hectare de teren din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 50% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare.

Canalul poate fi exploatat şi turistic. Autorităţile intenţionează amenajarea a cinci porturi: la Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi la Dridu, astfel încât să se poată merge cu vaporaşul de la Focşani şi până aproape de Bucureşti.

Investitorii americani doresc să acorde un grant pentru realizarea unui studiu de fezabilitate în complex.
Vasile Pintilie
directorul al Administraţiei Naţionale „Apele Române“.

Megaproiectul comunist ce va face Capitala port la Dunăre

Tot în 2013 vor trebui să reînceapă şi lucrările la Canalul Dunăre-Bucureşti, proiectul care ar costa 1,8 miliarde de euro va transforma Capitala în port. Canalul Dunăre-Bucureşti, cu o lungime de 73 de kilometri, a fost început în 1984, însă după Revoluţie a fost abandonat.

Potrivit oficialilor Administraţiei Naţională a Canalelor Navigabile, construcţia ar putea fi reluată cu fonduri europene. Portul ar trebui să fie în localitatea ilfoveană Dărăşti şi era aproape gata în 1989.

Proiectul este dorit şi de autorităţile locale de la Bucureşti. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, este de părere că realizarea canalului poate face din oraş a cincea capitală dunăreană. Edilul a purtat discuţii, în toamna anului trecut, privind finanţarea investiţiei din fonduri europene cu Johannes Hahn, comisarul Uniunii Europene pentru Politica Regională.
 

Canalul este funcţional pe o lungime de 5,7 kilometri, în judeţul Varncea. FOTO Ştefan Borcea

Imagini din aceeasi galerie
  • Canalul este funcţional pe o lungime de 5,7 kilometri, în judeţul Varncea. FOTO Ştefan Borcea
  • Canalul este funcţional pe o lungime de 5,7 kilometri, în judeţul Varncea. FOTO Ştefan Borcea
  • Lucrări începute sunt pe 11 kilometri de canal, în judeţul Vrancea. FOTO Ştefan Borcea
  • Lucrări începute sunt pe 11 kilometri de canal, în judeţul Vrancea. FOTO Ştefan Borcea
  • Canalul este funcţional pe o lungime de 5,7 kilometri, în judeţul Varncea. FOTO Ştefan Borcea
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările