FOTO –VIDEO Boteitul oilor, o tradiţie de 500 de ani la Negrileşti
0
Posesorii de oi s-au tocmit ieri cu proprietarii de turme pentru perioada cât vor sta la munte şi au sfinţit animalele.
Tradiţia transhumanţei, veche de peste 500 de ani, se păstrează în comuna Negrileşti. Ca în fiecare an, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, a avut loc spectacolul boteitului la oi, sau urcarea oilor la munte cum i se mai spune în popor, la care ciobanii au negociat cu proprietarii animalelor preţul.
Practic, are loc o tocmeală, în funcţie de cât lapte dă fiecare oaie.
"Vă dăm şase kile de caş şi două de urdă de oaie", au încercat ciobanii să îi convingă pe săteni. Numai că aceştia s-au ţinut tare şi nu au cedat până au căzut la înţelegere pentru opt kilograme de caş şi trei de urdă.
Un rol important la tocmeală îl au boşiţele, nevestele ciobanilor, care mulg oile. Acestea trebuie să fie cât mai frumoase pentru ca ciobanii să negocieze cât mai mult în favoarea lor.
După tocmeală, ciobanii au fost cinstiţi cu ţuică şi vin de Vrancea apoi a urmat sfinţirea oilor pentru a fi păzite de lupi şi urşi cât timp sunt în munţi. După ce preotul le-a dat binecuvântarea ciobanilor, a început procesul de transhumanţă. Turmele de oi se vor întoarce în sat abia la toamnă.
„Boteitul olilor pentru comunitatea negrileşteană înseamnă cel mai mare eveniment. Toţi oamenii ştiu că se scot oile către munte, pentru a avea hrana necesară pentru vară şi se întorc în sat în septembrie. De obicei, din Negrileşti pleacă în jur de 5000 de oi, fie prin Ardeal, fie în localităţile de şes din jurul Focşaniului”, spune primarul comunei Negrileşti, Ion Văsuianu.
Foto
De altfel, Consiliul Judeţean Vrancea a a avut o finanţare de 100.000 de euro de la Uniunea Europeană pentru promovarea evenimentului, fiind realizat şi un film despre acest obicei străbun la Negrileşti.
Mâhnirea oamenilor locului este că în sat a scăzut mult numărul de oi după ce mare parte din tineri au plecat la muncă în străinătate.
„Chiar dacă am avea zece oi, trebuie să facem boteitul. Oile mele le-am dat la cioban. Pentru ele am primit un miel, l-am tăiat la Paşti şi l-am pus pe grătar, iar la toamnă primim brânză”, spune mândră o negrileşteancă.
Profesorul şi scriitorul Costică Neagu, născut pe aceste meleaguri, spune că sărbătoarea boteitul oilor are şi o semnificaţie economică.
„Sărbătoarea aceasta este un moment foarte important în parcursul acesta economic, pentru că Mioriţa nu e numai vers şi romantism, Mioriţa are şi o importanţă economică, oamenii din aceasta trăiesc. În această perioadă, meşterii care se pricep la îngrijirea animalelor primesc oile, pentru asta primesc o sâmbrie, ceea ce în Ardeal se spune Sâmbra Oilor, ceea ce însemnă tocmeala aceea între stăpân şi cioban”, precizează profesorul Costică Neagu.
Mai puteţi citi:
Parada mascaţilor din Păuneşti şi Nereju, tradiţii de început de an păstrate cu sfinţenie
Festival de tradiţii şi obiceiuri la Colegiul Tehnic „Gh. Balş” din Adjud
"BOTEITUL OILOR LA NEGRILEŞTI"
Se încarcă comentariile...
