„Exilul” lui Virgil Măgureanu la Focşani în 1989, învăluit în mister

„Exilul” lui Virgil Măgureanu la Focşani în 1989, învăluit în mister

Virgil Măgureanu

Despre fostul şef al SRI se vorbeşte că ar fi pus bazele, împreună cu fost preşedinte al României, Ion Iliescu, al unui grup de complot care să preia puterea politică de la Nicolae Ceauşescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Se ştie despre vrânceni că în vremuri de restrişte şi-au apărat demnitatea şi nu s-au lăsat călcaţi în picioare de regimurile de tristă amintire.

Rezistenţa anticomunistă din munţii Vrancei, de la sfârşitul anilor ’40, începutul anilor ’50 reprezintă un capitol aparte, când în mai tot judeţul au avut revolte ale oamenilor împotriva celor care aveau până la urmă să le confişte pământurile şi proprietăţile.

Cu totul altfel au stat lucrurile mai târziu, în ultimii ani de conducere ai regimului Nicolae Ceauşescu, când chiar dacă au existat mici focare de dizidenţă locală vrâncenii nu au contribuit decisiv la dărâmarea regimului comunist, aşa cum s-a întâmplat în alte oraşe din ţară.

Totuşi, cei care au cercetat ce s-a întâmplat înainte şi după evenimentele din decembrie 1989  spun că şi de la Focşani au existat semne că s-a complotat împotriva lui Ceauşescu, capete de afiş fiind însă oameni "din structuri".

Unul dintre ei este fostul director al Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, care în primăvara lui 1989 a fost trimis cu domiciliu forţat la Focşani.

Ziariştii „Adevărul” Cristian Delcea şi Mihai Voinea, care au realizat un serial despre decembrie 1989, au aflat mai multe despre implicarea acestuia în evenimentele care au dus la înlăturarea lui Ceauşescu.

„Virgil Măgureanu avea 48 de ani, în primăvara anului 1989, când a fost trimis la Focşani. Oficial, i s-a fixat domiciliu forţat, însă, în realitate, Măgureanu putea să plece din oraş când dorea. A primit o garsonieră în centrul Focşaniului şi a fost angajat ca muzeograf la Complexul Muzeal Vrancea. Georgeta Carcadia, care în 1989 era preşedinta Comitetului Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă - Vrancea, îşi aminteşte: Când a fost repartizat la noi, i-am dat liber o lună să-şi rezolve lucrurile acasă, la Bucureşti. A stat luna aia la Bucureşti. A venit înapoi. Vorbea foarte mult la telefon. Acuma bănuiesc că o fi vorbit cu Iliescu", au scris jurnaliştii Adevărul în 2011.

Din dezvăluirile  celor doi jurnalişti, în 1981, Virgil Măgureanu şi Ion Iliescu au pus bazele unui grup de complot care a studiat terenul pentru a prelua puterea politică într-un moment propice.

„Măgureanu şi Iliescu au avut numeroase contacte cu un grup militar de complot din care făceau parte ofiţerii retrogradaţi de Ceauşescu: Nicolae Militaru, Radu Nicolae, Ştefan Kostyal"

Jocul dublu al lui Măgureanu este confirmat de poetul Liviu Ioan Stoiciu, care a interacţionat cu „dom' profesor" în noiembrie 1989.

„Nu mi-a zis că fusese exilat de la «Ştefan Gheorghiu», ci doar că a fost profesor universitar. Zicea că a scris şi o carte despre cum se câştigă puterea politică. M-am uitat peste carte şi mi-a lăsat o impresie groaznică, fiindcă era plină de citate din Ceauşescu. La următoarea întâlnire i-am spus că pentru mine e de necitit din cauza citatelor din Ceauşescu. «Păi, nu se putea publica o asemenea carte fără astea», a răspuns. La a treia întâlnire, ne-am văzut pe stradă, în faţa cinematografului din Focşani, şi mi-a zis: «Uitaţi-vă, dar fără să atrageţi atenţia. O să vedeţi patru oameni, doi într-o parte şi doi în alta. Doi sunt ai mei, sunt securişti de la Bucureşti, şi doi sunt ai dumneavoastră, de aici, din Focşani». Îmi tot spunea că ascultă Europa Liberă şi că e împotriva lui Ceauşescu. Asta m-a făcut să am un pic de încredere în el. Dar avea o figură care nu-mi inspira nimic bun. Era dubios, n-aveam încredere, cu atât mai mult cu cât el predica pentru moderaţie, când eu mă radicalizam", a declarat în urmă cu trei ani Liviu Ioan Stoiciu jurnaliştilor Adevărul.

Liviu Stoiciu a mai spus că nu i-a cerut sfatul lui Măgureanu atunci când a semnat apelul împotriva realegerii lui Ceauşescu la Congresul al XIV-lea.

„Imediat după ce a auzit la Europa Liberă că sunt printre semnatarii apelului, Măgureanu a venit la mine, foarte nervos şi mi-a spus că am făcut cea mai mare greşeală din viaţa mea, că «ăştia» or să mă omoare şi că trebuia să mai aştept până în decembrie, trebuia să vorbesc cu el. Am fost foarte dezamăgit, am crezut că este de partea mea. Când ne-am despărţit, mi-a spus că din acel moment eu nu mai sunt frecventabil".

Virgil Măgureanu a părăsit Focşaniul la 20 decembrie 1989. A obţinut o scutire medicală de la doctorul irakian Akeb al Hashimi, rezident la Focşani, vechi prieten de-al său. „Era singurul care mă mai băga şi pe mine în seamă la Focşani", susţine Măgureanu în audierea de la comisia „Decembrie '89". A ajuns la Bucureşti, iar pe 21 decembrie, dimineaţa, s-a aflat, spune el, întâmplător, la o rudă care locuia în Piaţa Palatului.

Astfel a fost de faţă la momentul declanşator al Revoluţiei din Bucureşti, când Ceauşescu a fost nevoit să-şi întrerupă discursul ţinut de la balconul Comitetului Central al PCR. În 23 decembrie 1989, Măgureanu apărea la Televiziunea Română Liberă citind proclamaţia noii puteri. La 25 decembrie se afla în completul de judecată al cuplului dictatorial, iar în martie 1990 devenea şeful Serviciului Român de Informaţii. 

Mai puteţi citi:

Prima revoltă anticomunistă, un preambul al Revoluţiei de la 1989, a fost la Braşov

Cum a eşuat Revoluţia la Iaşi

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: