Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
InginerulAnghel Saligngy (1854-1925)  FOTO facebook/Anghel Saligny
InginerulAnghel Saligngy (1854-1925)  FOTO facebook/Anghel Saligny

Academicianul a trăit şi s-a educat la Focşani, într-o casă aflată pe strada Simion Bărnuţiu, unde funcţionează astăzi un restaurant.

Unul dintre cei mai mari români ai tuturor timpurilor, academicianul Anghel Saligny, care a fost educat şi crescut la Focşani în mahalaua Săpunaru, de pe strada Poliţei, nu a fost un elev merituos la şcoală, aşa cum ar crede multă lume.

Din contra, documentele păstrate la Arhivele Naţionale  Vrancea arată că viitorul inginer constructor avea note mici la şcoală şi absenta foarte des.

Astfel, în anul şcolar 1868-1869, pe când era elev al Gimnaziului Unirea, elevul Saligny a rămas corigent la limba latină, a avut 62 de absenţe, nota 6,5 la purtare, iar media anuală a fost de 6.

„Chiar şi la limba franceză, care era limba sa paternă (tatăl său, Alfred Saligny, fiind pedagog de origine franceză din Alsacia, stabilit în România) pe lângă note de 9 şi 10 primea şi note de 7 şi 8, iar materia la care a manifestat un oarecare interes constant a fost desenul unde a avut pe întreg anul doar note de 7. La matematică, notele lui Anghel Saligny erau de 5 şi 6”, precizează pentru „Adevărul“ Florin Dârdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea.

De menţionat că profesorul de latină al lui Anghel Saligny a fost marele D.F. Caian, iar la desen l-a avut ca îndrumător pe Ştefan Mincu, fratele arhitectului Ioan Mincu.

Evoluţie remarcabilă

Cu toate acestea, evoluţia ulterioară a lui Anghel Saligny a fost una remarcabilă şi surprinzătoare chiar şi pentru colegii săi. 

Într-o mărturisire lăsată de profesorul Suchianu, fost coleg cu Saligny, acesta povesteşte că mulţi ani după terminarea studiilor auzise despre un inginer Saligny, care realiza construcţii importante în ţară, dar credea că este vorba de un inginer străin. Abia după inaugurarea podului de la Cernavodă, peste Dunăre, a descoperit cu stupoare că Saligny era chiar fostul său coleg de şcoală. 

Podul de la Cernavodă, care trece peste braţul Borcea, lung de 14 km, o adevărată dantelărie în beton şi fie, dar în folosinţă în 1895, care face legătură între România şi vechea provincie Dobrogea, asigurând deschidere la Marea Neagră. Podul de la Cernavoda a fost, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa şi unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare din lume având o deschidere de 4.088 m între malul stâng şi cel drept al văii Dunării. 

Academicianul a trăit şi s-a educat la Focşani, într-o casă aflată pe strada Simion Bărnuţiu, unde funcţionează astăzi un restaurant.

„Este o personalitate care şi-a adus contribuţia şi la victoria războiului din 1916-1918, îndeplinind funcţia de director al pulberăriei naţionale care asigura materia primă pentru explozibilii necesari în război. A fost membru al Academiei României, este o personalitate uitată şi este regretabil că în casa în care a trăit, a copilărit acest mare fiu al Focşaniului şi al neamului românesc nu s-a realizat o casă memorială. Pe locul unde ar trebui să existe o casă memorială există astăzi o cârciumă. Nu ducem lipsă de cârciumi, ci ducem lipsă de cultură, ducem lipsă de respectul şi dragostea pentru oamenii de odinioară care au contribuit la numele şi renumele de România”, spune profesorul de istorie focşănean Cezar Cherciu.

Opera inginerească

Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială.

Este cel care a realizat tronsonul de cale ferată dintre Buzău şi Mărăşeşti, care a înfiinţat Staţia de cale ferată Focşani, deschizând o mare perspectivă pentru viaţa economică şi comercială a oraşului Focşani. Prin aşezarea Staţiei de cale ferată, Anghel Saligny a produs o adevărată reaşezare a oraşului, pentru că datorită acestei nevoi s-a deschis Bulevardul Gării, care leagă zona centrală a oraşului de gară.

A creat primul pod rutier, dar şi de cale ferată, care leagă Doaga de Cosmeşti, prin realizarea podului peste Siret, care face legătura între zona de Sud a Moldovei şi Zona porturilor dunărene alaţi-Brăila. A făcut şi podul peste Trotuş, care asigură traficul spre Transilvania. Proiectele sale au contribuit la realizarea primei căi ferate pe zona Câmpina-Predeal, o zonă accidentată care a ridicat mari probleme de construcţie. 

Vă mai recomandăm:

160 de ani de la naşterea lui Anghel Saligny, inginerul care şi-a riscat viaţa şi a făcut România celebră

Halele lui Saligny din Piaţa Centrală sunt aproape noi, după 100 de ani de când au fost construite

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite