De unde vine expresia: „Turnul de fildeş“ şi cui îi este atribuită

De unde vine expresia: „Turnul de fildeş“ şi cui îi este atribuită

Alfred de Vigny

În zilele noastre, expresia „Turnul de fildeş“ a căpătat şi sens peiorativ, prin faptul că unii oameni sunt consideraţi egoişti dacă nu se amestecă cu restul lumii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Toţi am auzit măcar o dată expresia "Turnul de fildeş" (Turnul de ivoriu), mai ales atunci când vorbim despre cineva că trăieşte izolat, în universul său.

Expresia a apărut însă în alt context, referindu-se iniţial la artiştii care se retrăgeau să-şi desăvârşească capodoperele departe de ochii curioşilor.

Ea îi este atribuită criticului francez Charles Augustin de Sainte-Beuve (1804-1869), care, vorbind despre versurile lui Alfred de Vigny, spunea aşa: “Şi Vigny, mai tainic, se întorcea înainte de amiază în turnul său de fildeş”.

“Turnul de fildeş a devenit o expresie prin care se înţelege un loc retras, unde cineva (un om literat, om de ştiinţă), se izolează de lume, pentru a fi numai cu visurile şi gândurile sale”, spune I. Berg, autorul dicţionarului de cuvinte, expresii, citate celebre.

Scriitorii români au folosit destul de des în operele lor termenul: "Eu rămân departe, cu ochii către stele, /În turnul de ivoriu al visurilor mele", scria George Topîrceanu, în parodia "Noapte de august".

Şi Camil Petrescu are o nuvelă intitulată "Turnul de fileş", iar Mihai Codreanu un volum de versuri cu acelaşi titlu.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările