Cuvântul unui stareţ de mănăstire din Vrancea la moartea lui Stalin: „Marele Iosif a fost omul care a murit cu idealul în gând de a vedea pace în toată lumea“

Epistola se află la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea, instituţie unde în ziua morţii lui Stalin cei doi angajaţi aflaţi de serviciu au păstrat cinci minute de reculegere în faţa tabloului conducătorului URSS.

Arhivele Naţionale Vrancea păstrează o serie de mărturii despre evenimente petrecute în istorie. Cum este şi epistola unui călugăr de la o mănăstire din Vrancea, care a fost nevoit să ţină o cuvântare în faţa fraţilor săi de la mănăstire în ziua înmormântării lui Stalin.

Istoricul Florin Dîrdală a găsit în arhive această scrisoare şi ne-a pus-o la dispoziţie şi nouă.

“Iubiţi creştini. Astăzi, 9 martie 1953, când natura împrimăvărează şi ar trebui să ne bucurăm, toţi oamenii muncii de pe acest pământ poarta doliu şi azi au zi tristă pentru faptul că la ora aceasta marele Iosif Visarionovici Stalin îşi dă trupul mormântului. Marele Iosif a fost cel care si-a sacrificat viaţa cea de peste 73 de ani tot timpul pentru o viaţă mai bună, pentru toţi oamenii muncii, pentru eliberarea de sub stăpânirea fascistă, pentru apărarea păcii între popoare şi pentru un ajutor ce a înţeles să- l dea şi patriei noastre cu aceleaşi idealuri. Iosif Visarionovici Stalin a fost omul care a înţeles în viaţa lui să păstreze liniştea tuturor, apărând şi ajutând pe cei ce au luptat pentru pace, pentru muncă, prin care celor ce au înţeles rostul acestei vieţi le-a fost sprijinitorul îndeplinirii cuvântului Sfântului Apostol Pavel, cel ce într-o Epistolă a sa a scris: Cel ce nu munceşte să nu mănânce. Marele Iosif a fost omul care a murit cu idealul în gând de a da pace în URSS şi de a vedea în toată lumea o pace, un cuget în muncă, o linişte în toate căminele. Pentru aceasta datori suntem ca şi noi azi, rugându-ne pentru iertarea păcatelor lui să spunem cu toţii Dumnezeu să-l ierte”, este discursul stareţului unei Mănăstiri din Vrancea cu puţini ani înainte ca locaşul de cult pe care îl păstorea să fie desfiinţat prin Decretul 410, un document legislativ de tristă amintire, adoptat de conducerea Marii Adunări Naţionale, în ziua de 28 octombrie 1959.

Tot din documentele de arhive, istoricul a aflat că în ziua morţii lui Stalin, pe 5 martie 1953, cei doi angajaţi ai Arhivelor Vrancea, aflaţi în acea zi la lucru, au stat  nemişcaţi şi au păstrat cu sfinţenie cinci minute de reculegere  lângă tabloul acestuia , fiindu-le frică unul de celălalt.

FOTO: Arhivele Naţionale