Cum s-a ajuns de la judeţul Putna la judeţul Vrancea. Doi cronicari moldoveni au condus acest ţinut

Cum s-a ajuns de la judeţul Putna la judeţul Vrancea. Doi cronicari moldoveni au condus acest ţinut

Istoricii au scos o monografie a judeţului Putna

Până în 1968, judeţul Vrancea s-a numit Putna. Ţinutul Putnei a devenit posibil prin contopirea cu Ţinutul Adjudului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Denumirea oficială a judeţului Vrancea există doar de cinci decenii, mai exact din 1968, anul când în România s-a făcut împărţirea administrativ teritorială a ţării.

Atunci, în urma unor dezbateri destul de complicate în Comitetul Central al Partidului Comunist Român, s-a luat decizia înfiinţării judeţului Vrancea. Judeţul avea atunci un municipiu, patru oraşe, 59 de comune şi 331 de sate. Între timp, oraşul Adjud a devenit municipiu, iar numărul comunelor din Vrancea a ajuns la 68.

Până în 1968, timp de peste 500 de ani, judeţul a fost cunoscut ca Putna, chiar dacă şi de denumirea de Vrancea se vorbea tot de câteva sute de ani, sub numele de Varancha.

“Marele om de litere, istoric şi filozof Bogdan Petriceicu Hasdeu scrie în lucrările sale că originea numelui de Varancha este traco-dacică şi vine de la cuvântul vrană, care înseamnă pădure sau munte. În vechi documente, Vrancei i se mai spunea Ţara Corbilor Negri, care ar sugera desimea pădurilor”, potrivit istoricului Cezar Cherciu.

Revenind la vechea denumire a judeţului, ţinutul Putnei a fost atestat documentar la 2 iulie 1431. Judeţul Putna şi-a luat numele de la râul Putna, care-l străbate. Acest ţinut s-a bucurat de privilegii şi de libertăţi speciale. Putna aparţinea Moldovei încă din vremea lui Alexandru cel Bun. Ştefan cel Mare a cucerit cetatea Crăciunei, pe malul Milcovului, în 1482.

Împreună cu Ţinutul Adjudului, atestat în 1460, s-a contopit în 1591 sub denumirea de Ţinutul Putnei, condus de un staroste până la 1859. Printre starostii Putnei s-au numărat şi cronicarii moldoveni Miron Costin -1688  şi Ion Neculce - 1732.

"În decursul istoriei sale, cu toate schimbările survenite, aşezarea judeţului a respectat, în mare, cadrul iniţial având ca elemente definitorii culmile munţilor spre apus şi Valea Siretului spre răsărit. La 1774, Ţinutul Putnei era format din nouă ocoale: Polocin, Răcăciuni, Lunca, Zăbrăuţi, Şuşiţa, Vrancea, Gârlele, Milcovul de Sus şi Milcovul de Gios.Între anii 1774 – 1803, Ocolul Polocinului a trecut la Ţinutul Tecuci, iar Ocolul Ghilieştilor a trecut de la Tecuci la Ţinutul Putnei. În anul 1835, Ţinutul Putna era format numai din cinci ocoale: Răcăciuni, Zăbrăuţi, Vrancea, Gârlele şi Bilieşti. Satele celor patru ocoale care au fost desfiinţate între anii 1816 şi 1835 au intrat în componenţa ocoalelor vecine. Prin Legea comunală de reorganizare administrativă din 2 aprilie 1864, subîmpărţirea avea denumirea de plasă. În anul 1908, judeţul Putna era împărţit în 13 plase, care peste un an se reduc la zece. În anul 1912 s-a revenit la împărţirea clasică cu cinci plase având reşedinţele la Adjud, Panciu, Odobeşti, Vidra şi Suraia. În timp, s-au mai adăugat două plase: Caregna, cu reşedinţa la Păuneşti şi Zăbala, cu reşedinţa la Năruja. În anul 1943, existau şase plase (Adjud, Focşani, Odobeşti, Panciu, Năruja, Vidra), cu cinci comune urbane şi 83 rurale. La 8 septembrie 1950, noua organizare administrativ – teritorială a ţării după model sovietic a creat 14 regiuni. Fostul judeţ Putna a devenit regiunea Putna cu şase raioane (Adjud, Focşani, Năruja, Panciu, Tecuci şi Vidra)", potrivit Muzeului Vrancea.

De menţionat că până la jumătatea secolului al 19-lea, Ţinutul Putnei, cu reşedinţa în Focşanii Moldovei, a evoluat paralel şi în acelaşi ritm cu judeţul învecinat, Râmnicu-Sărat, cu reşedinţa în Focşanii-Munteni, ţinutul fiind condus de un căpitan de margine, cu aceleaşi atribuţiuni ca şi starostele.

Între cele două unităţi administrative, despărţite de hotarul Milcovului, au existat în permanenţă legături economice, administrative, culturale, matrimoniale.

Desfiinţarea regiunii Putna

În anul 1952, regiunea Putna se desfiinţează şi se crează regiunea Bârlad, la care trec raioanele Focşani, Panciu, Tecuci, Năruja şi Vidra. Raionul Adjud cu comunele Păuneşti, Rugineşti, Pufeşti, Homocea, Corbiţa, Bogheşti, Tănăsoaia, Urecheşti, Coţofeneşti şi Sascut trec la regiunea Bacău.

În anul 1958 se desfiinţează şi regiunea Bârlad, iar raioanele Focşani, Panciu şi Tecuci trec la regiunea Galaţi.

Raionul Adjud a trecut în întregime la regiunea Bacău. În aceeaşi perioadă s-a desfiinţat raionul Năruja, iar în anul 1960 raionul Vidra, care cu unele mici excepţii, ambele trec în întregime la raionul Focşani.

Ultima împărţire administrativ teritorială a avut loc în 1868, când judeţul a luat numele de Vrancea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: