Cum fuge „hăituitul” Oprişan, de şapte ani, de justiţie, în „Dosarul Căprioara”: prefecţi amnezici, poliţişti aroganţi cu instanţa, primari audiaţi cu forţa

Cum fuge „hăituitul” Oprişan, de şapte ani, de justiţie, în „Dosarul Căprioara”: prefecţi amnezici, poliţişti aroganţi cu instanţa, primari audiaţi cu forţa

Marian Oprişan spune că este victimă politică în dosarul de corupţie ”Căprioara”. FOTO Mediafax

Marian Oprişan, liderul PSD Vrancea, a reuşit, timp de şapte ani şi jumătate, să amâne termenele de judecată în marele „Dosar Căprioara”, în care este acuzat de corupţie. Ce s-a întâmplat? Primari, care îi sunt subordonaţi în partid baronului, au refuzat audierile, unii foşti prefecţi şi-au pierdut subit memoria, iar poliţiştii i-au sfidat pe judecători.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peste 2.700 de zile au trecut de când baronul de Vrancea, Marian Oprişan, şeful social-democraţilor din Vrancea, a fost trimis în judecată, pentru corupţie, împreună cu alţi cinci funcţionari din Consiliul Judeţean (CJ), instituţie pe care o conduce.

Învinuirile în „Dosarul Căprioara”: abuz în serviciu, utilizarea în alte scopuri a banilor de la stat, fals şi uz de fals, cu un prejudiciu adus la buget de 1,9 milioane de dolari.

Practic, Oprişan şi ceilalţi judecaţi sunt acuzaţi că ar fi primit, în 2004, bani de la fostul Guvern Năstase pentru pietruirea a 41 de drumuri comunale. Contractele au ajuns pe mâna unor firme controlate de apropiaţii lui Oprişan, iar şoselele fie n-au văzut urmă de balast, fie au fost prost cârpite. 

Deşi „Dosarul Căprioara” a ajuns pe masa magistraţilor în 2006, după o anchetă a DNA, termenele s-au oprit, tot de atunci, la prima instanţă, Judecătoria Cluj-Napoca. În tot acest timp, baronul, dar şi zecile de martori din dosar, printre care primari, prefecţi, poliţişti şi oameni de afaceri, au găsit diverse tertipuri pentru a amâna judecata: de la „amnezie” la neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau speculaţii juridice.

Cum s-a plimbat dosarul

„Dosarul Căprioara” a fost trimis la instanţă în data de 5 iulie 2006, dar a suportat nenumeroase amânări. În primul an, mai exact până pe 17 noiembrie 2007, dată la care magistraţii Judecătoriei Focşani au decis restituirea dosarului pentru refacerea urmăririi penale, decizie respinsă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu s-a judecat nimic. Motivele: chichiţele avocăţeşti de genul: „solicitarea de termen pentru angajare de avocaţi”.

În paralel, după ce procurorii DNA şi-au dat seama că judecarea dosarului nu are şanse la Vrancea, au solicitat strămutarea la o altă instanţă, cauza fiind trimisă la Tribunalul Cluj, în martie 2008.

În 29 octombrie acelaşi an, avocatul lui Marian Oprişan, celebrul apărător al politicienilor, Gheorghiţă Mateuţ, a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, lucru admis de judecători, iar cauza a ajuns la Curtea Constituţională a României, care a respins, însă, solicitarea apărătorului.

După încă un an, procesul s-a reluat, de data aceasta la Judecătoria Cluj-Napoca, dar pentru puţin timp. Şi de data aceasta a mai intervenit ceva: o problemă legată de competenţa teritorială, judecătorul declinându-şi, astfel, competenţa în favoarea Judecătoriei Focşani. Prin urmare, cauza se întorcea din nou în Vrancea, spre nemulţumirea procurorilor DNA, care au mai făcut o cerere de strămutare. În final, „Căprioara” s-a întors tot la Judecătoria Cluj. 

Practic, procesul propriu-zis a început la 2 decembrie 2010, tot cu amânări, iar, de atunci, s-au derulat peste 20 de termene, acestea fiind stabilite, cu ritmicitate, cam o dată pe lună.

Poliţiştii şi primarii, la bine şi la greu

În dosar, de-a lungul anilor, au fost audiaţi, ca martori, nu mai puţin de 41 de primari din comunele vrâncene, majoritatea subordonaţi, pe linie de partid, lui Oprişan. La rândul lor, cei 41 de aleşi au pus umărul la tergiversarea anchetei.

De menţionat că, în 2004, când cele aproximativ două milioane de dolari au ajuns de la Guvern la CJ Vrancea, pentru drumuri, şi s-au şi cheltuit, nu mai puţin de 61 dintre cele 66 de primării din Vrancea erau conduse de aleşi pesedişti.

De exemplu, Gheorghe Găman (PSD), fostul primar al comunei Răcoasa, şi-a permis să nu vină în faţa instanţei, deşi pe numele său oamenii legii semnaseră un mandat de aducere.

Atât Găman, cât şi şeful postului de Poliţie din comună, care ar fi trebuit să-l conducă în faţa instanţei, au fost amendaţi cu câte 1.000 de lei. La fel s-a întâmplat şi în cazul primarului de la Corbiţa, Emil Tacu (PSD), care a refuzat, două termene la rând, să dea ochii cu exigentul judecător Lucian Buta, de la Cluj.

Pentru că nu şi-a îndeplinit sarcina de serviciu şi nu l-a adus la audieri pe primar, şeful de post din Corbiţa, agentul principal Daniel Moise, a fost amendat şi el, de două ori consecutiv, în mai 2012 şi iulie 2012, cu 1.000 de lei, respectiv 2.000 de lei. Interesant este că un poliţist de comună, cu un venit nu mai mare de 1.500 de lei lunar, şi acela „amputat” în urma tăierilor salariale, îşi poate permite să achite din propriul buzunar astfel de amenzi.

Lucrurile nu s-au oprit, însă, aici, pentru că, tot în iulie 2012, chiar şeful Poliţiei Municipiului Focşani, comisarul Vasile Avasiloaie, a încasat şi el o amendă de 1.000 de lei, tot pentru refuzul de a pune în executare un mandat de aducere. Şeful Serviciului de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului Poliţiei Judeţului (IPJ) Vrancea, comisarul-şef Vasile Marin susţine: „Nu ştiu nimic. Mă voi documenta”.

La ultimul Consiliu Naţional al PSD, din 9 noiembrie, vorbind despre justiţie şi cum sunt vânaţi politicienii, Oprişan a încercat să pozeze din nou în victimă, spunând că nu a încercat niciodată să tergiverseze dosarul în care are calitatea de inculpat.

„Hărţuirea mea a început în anul 2005, odată cu venirea Alianţei D.A. la putere şi vreau să vă spun un lucru, cu toată responsabilitatea, pe care vreau să-l audă şi mass media din România, care spune că Marian Oprişan are avocaţi iluştri care au reuşit să-i amâne procesul şapte ani şi jumătate. Nu am făcut o singură cerere de amânare, iar amânarea acestui proces este opera instituţiilor care nu au făcut altceva decât au încercat în permanenţă să obţină o soluţie favorabilă pentru ca eu şi alţi colegi de-ai mei, care ne-am făcut datoria de-a lungul timpului, să putem fi scoşi din viaţa publică”, a cuvântat Oprişan la Consiliul Naţional al PSD, de luna aceasta. 

Foştii prefecţi suferă de amnezie

Un alt capăt de acuzare în dosarul lui Oprişan este şi modul în care s-a făcut achiziţionarea Complexului Turistic „Căprioara”, aflat la patru kilometri de Focşani, în jurul căruia baronul şi familia lui deţin opt hectare de teren.

Oprişan este învinuit că a alocat ilegal, fără avizele necesare de la CJ, nu mai puţin de 1,7 milioane de lei, pentru achiziţia complexului, întocmind şi o adresă falsă, prin care cerea 300.000 de lei din fondul de rezervă al Guvernului, bani utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.

În această speţă, au dat declaraţii la Judecătoria Cluj şi foştii prefecţi de Vrancea, Ion Oprea (fost consilier judeţean PDL) şi Mircea Dragoş (fost consilier judeţean PNL). La momentul cercetărilor, în 2005,  când erau consilieri judeţeni, aceştia (foto jos) le-au declarat procurorilor că acţiunea lui Oprişan privind achiziţionarea Complexului Căprioara a fost ilegală şi nejustificată.

În iulie 2013, însă, cei doi au declarat, de data aceasta în faţa judecătorului de la Cluj, că nu-şi mai aduc aminte de acel moment. Judecătorul le-a reamintit totuşi mărturiile date atunci, când Ion Oprea a spus că investiţia nu este oportună şi că favorizează terenurile familiei lui Oprişan, iar Dragoş Mircea afirma că în Consiliul Judeţean nu se discutase oportunitatea achiziţiei acestui activ.

Oprişan vrea la panoul de onoare

La unul dintre termenele de la Cluj, Oprişan a spus unui ziarist local, la ieşirea din sală, că ar fi meritat să fie pus la panoul de onoare pentru investiţia de la Crângul Petreşti. „Oportunitatea achiziţionării Complexului Căprioara aparţine CJ Vrancea, iar beneficarii vor fi cetăţenii judeţului Vrancea, pentru că Crângul Petreşti va deveni parc de distracţii şi agrement pentru cetăţenii municipiului Focşani şi ai judeţului Vrancea. Trebuia să fiu pus la panoul de onoare, nu să fiu trimis în judecată", i-a spus Marian Oprişan ziaristului Mihai Bacalu, de la Ora de Cluj.

Afaceriştii de partid

Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, vicepreşedintele Mircea Diaconu, care a decedat în 2012, Valeria Teodorescu, fostul director al Direcţiei Economice, Ion Costeanu,  fostul director al Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fostul şef al Serviciului Drumuri şi Poduri din cadrul Direcţiei Tehnice, toţi din cadrul CJ Vrancea, şi Valeriu Iacob, diriginte de şantier, sunt cei şase inculpaţi din dosarul de corupţie ”Căprioara”.

Totul a pornit în anul 2004, când Consiliul Judeţean Vrancea a primit de la Guvernul Năstase 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale. Lucrările au fost atribuite unor firme neeligibile, după cum au arătat procurorii DNA, conduse de afacerişti apropiaţi de baronul Oprişan, care au prosperat în perioada guvernării Năstase şi mai prosperă şi astăzi, firme care şi-au încasat banii, dar care ori nu au lucrat deloc pe respectivele drumuri, ori au lucrat prost.

Unul dintre afaceriştii de partid care a luat bani pentru pietruirea drumurilor fără să facă nimic pe acele drumuri a fost Corneliu Prunache, care în Guvernarea Adrian Năstase, primea lucrări pe bandă rulantă, respectiv: ridicarea a nouă blocuri ANL, a şapte săli de sport, construirea sediului Casei de Sănătate, a Catedralei Focşani, plus lucrări de alimentare cu apă la şapte primării din Vrancea.

Potrivit procurorilor DNA, Corneliu Prunache (foto sus), administrator la S.C. AISPA STARS 95 S.A., a încasat de la Consiliul Judeţean Vrancea suma de 1,3 milioane de lei, în cadrul unui contract, având ca obiect pietruirea drumurilor comunale pe o lungime de 24,3 km. "Suma a fost ridicată în numerar, fără documente justificative, iar pentru decontarea lucrărilor acesta a întocmit în fals situaţii de lucrări şi facturi care atestau în mod nereal executarea lucrărilor, ", au arătat procurorii DNA în referatul de trimitere în judecată.

După aceeaşi reţetă, Vasile Mihăiuc, administrator la SC Utilaj Construct Service, Vasile Graur, patron la SC Top Media şi Vasile Bută, administrator la S.C. Podgoria Coteşti şi Iulian Cristian, administrator la S.C. Univers Nord, au încasat aproximativ 4,7 milioane de lei, întocmind, în schimb, situaţii de lucrări în fals pentru aproape 100 de kilometri de drumuri comunale.

În decursul cercetărilor, procurorii au descoperit că unele dintre firme nu aveau nici utilaje, nici angajaţi, cazul firmei Top Media, care nu avea nici măcar sediu, fiind relevant.

Unele dintre aceste firme fac şi astăzi afaceri prospere cu Consiliul Judeţean Vrancea. Chiar săptămâna trecută, societatea Podgoria Coteşti a fost „premiată” cu un contract în valoare de 1,1 milioane de lei pentru întreţinerea cu balast a 32 de kilometri de drumuri judeţene.

Mai puteţi citi:

Marian Oprişan, programat la Cluj în dosarul de corupţie în ziua deschiderii Festivalului „Bachus”

Prietenii baronului Oprişan  câştigă contracte bănoase de la Consiliul Judeţean Vrancea, în ciuda problemelor penale pe care le au

Marian Oprişan, baron peste baronii neamului

 

citeste totul despre: