Cum au fost arestaţi la Focşani studenţii veniţi la procesul liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, acuzat de crimă
0
Oraşul Focşani s-a aflat în centrul atenţiei naţionale, în primăvara anului 1925, cu ocazia procesului liderului extremei drepte naţionalist creştine din perioada interbelică, Corneliu Zelea Codreanu.
Pe 24 octombrie 1924, la Iaşi, Corneliu Zelea Codreanu, liderul legionarilor, l-a ucis, cu un glonţ tras direct în cap, pe şeful Poliţiei Iaşi, prefectul Constantin Manciu, cu care avusese în trecut o serie de dispute violente.
Locul alegerii judecării procesului care a urmat nu s-a făcut întâmplător, întrucât autorităţile voiau să se asigure că judecata nu va fi tulburată de adepţii tot mai numeroşi ai liderului legionar. De altfel, în memoriile sale, Zelea Codreanu recunoaşte că Focşaniul era locul unde mişcarea naţionalistă nu a prins.
„Focşanii erau cea mai puternică citadela liberală din ţară. Din acel oraş erau trei miniştri în guvern: G-ral Vătoianu, N. N. Săveanu şi Chirculescu. Era singurul loc din ţară unde mişcarea naţională nu prinsese. Încercările noastre de a face ceva dăduseră greş. Acolo nu aveam pe nimeni. Era doar D-na Tita Pavelescu, o veche naţionalistă, cu foaia „Santinela”, care semăna în pustiu”, povesteşte Corneliu Zelea Codreanu despre Focşanii anilor 1925.
Cu toate acestea, interesul pentru această cauză a fost foarte mare, sute de studenţi şi simpatizanţi ai "Căpitanului", veniţi din diverse locuri din ţară, venind la Focşani.
"Pentru a limita prezenţa susţinătorilor lui Corneliu Zelea Codreanu şi a presiunii exercitate de aceştia asupra juraţilor şi completului de judecată şi - nu în ultima instanţă - a evita confruntările de stradă cu opozanţii inculpatului, guvernul a declarat în 1925 stare de asediu în judeţul Putna. În legătură cu instaurarea stării de asediu, subsecretarul de stat Tătărescu a declarat că măsura aceasta a fost luată pentru a asigura guvernului posibilitatea de a pune capăt mişcării antisemite şi anarhice şi regretabilelor incidente din ultimul timp", potrivit istoricului Cornel Ţucă.
Doar de la Compania de Jandarmi Bucureşti au fost trimişi trei ofiţeri şi 140 de jandarmi, puşi la dispoziţia şi ordinele directe ale şefilor instanţei. Aceştia aveau rolul nu numai să asigure escorta lui Zelea Codreanu şi a celor cinci studenţi prizonieri, precum şi să asigure paza şi menţinerea ordinei în localul de judecată şi în exterior.
Sute de martori în sală
În sala de judecată se aflau aproximativ 300 de martori ai apărării şi acuzării.
Procesul a început pe 17 martie 1925, la ora 13,30 şi a durat în linişte până la ora 17,30, când Curtea a intrat în deliberare spre a decide asupra continuării sau amânării procesului. Cei prezenţi anticipau deja amânarea procesului, astfel că spiritele au început să se încingă, autorităţile fiind înştiinţate că studenţii s-au dedat la devastări, spărgând geamurile de la locuinţele şi prăvăliile evreieşti.
Jandarmii au intervenit, au arestat o parte din studenţi, mai ales că aceştia s-au organizat pentru a intra în forţă în localul de judecată. Autorităţile au făcut chiar apel la Corneliu Zelea Codreanu şi apropiaţii săi să-i calmeze pe manifestanţi, mai ales că aceştia nu mai aveau motive să rămână în Focşani odată cu anularea procesului.
"În urma intervenţiei şi asigurărilor date de Zelea Codreanu, toţi studenţii arestaţi şi duşi la poliţie au fost eliberaţi de primul procuror, angajându-se că nu se vor mai deda la devastări şi că a doua zi vor fi cu toţii prezenţi în localul poliţiei pentru a da declaraţii asupra celor petrecute în ziua de 17 martie. În timpul când avea loc consfătuirea între Parchet, autorităţile civile, tatăl acuzatului şi apărătorii acestuia, din timp în timp şi la intervale foarte scurte, agenţii siguranţei şi ai poliţiei aduceau ştiri din ce în ce mai alarmante. Şi anume că studenţii au alarmat populaţia din satele învecinate, trimiţând pentru aceasta studenţi biciclişti şi că în zorii zilei oraşul va fi invadat de aceştia pe toate barierele, că populaţia evreiască locală va reacţiona în masă asupra celei creştine ca revanşă a devastării", spune Cornel Tucă.
Ulterior, procesul său a fost strămutat la Turnu Severin, unde liderul legionarilor a fost achitat, considerându-se că a acţionat în legitimă apărare la provocările repetate ale prefectului Constantin Manciu.
În iunie 1925, Corneliu Zelea Codreanu s-a căsătorit, tot la Focşani, cu Elena Ilinoiu, fiica unui funcţionar la Căile Ferate. Cei doi au dorit să facă nunta la Focşani, evenimentul fiind considerat un exerciţiu de imagine al „Căpitanului”.
Nunta a avut loc pe data de 14 iunie 1925 la Crângul Petreşti, în prezenţa a peste 100.000 de oameni, cel mai mare eveniment organizat vreodată în Vrancea, maestru de ceremonii fiind generalul Macridescu, în calitate de naş al cuplului.
Se încarcă comentariile...
