Cum a ajuns Orchestra de Cameră „Unirea” de la o activitate lunară la doar două concerte pe an

Cum a ajuns Orchestra de Cameră „Unirea” de la o activitate lunară la doar două concerte pe an

Orchestra de Cameră Unirea se află acum în moarte clinică FOTO: Facebook Orchestra Unirea

Diriguitorii Ateneului Popular Focşani nu mai au bani să susţină activitatea orchestrei de cameră Unirea, care a fost finanţată ani de zile printr-un program al Fondului Cultural.

Ştiri pe aceeaşi temă

De 12 ani, de când s-a înfiinţat, Orchestra de Cameră "Unirea" din Focşani îşi delecta publicul cu concerte lunare de muzică clasică, foarte apreciate.

Dacă anul 2020 a fost unul pandemic, în care au avut loc puţine evenimente culturale, lipsa de fonduri manifestată încă din anul 2019 a făcut ca această orchestră să aibă apariţii foarte rare, spre deloc, iar şansa redresării activităţii este redusă, întrucât Ateneul Popular Mr. Gh. Pastia, instituţia prin care se derulează acest proiect cultural, spune că nu îşi mai permite susţinerea financiară a acestui brand al oraşului.

Aşa cum menţionam, Orchestra "Unirea" s-a înfiinţat în anul 2009, graţie directorului de atunci al Ateneului Popular, Valentin Gheorghiţă, care a beneficiat de o finanţare  de la Administraţia Fondului Cultural Naţional, prin proiectul "Rinascimento Musici".

Proiectul urma să se deruleze pe parcursul unui an, dar managerul Ateneului a găsit înţelegere la fosta administraţie locală să-l continue, cu bani de la bugetul oraşului. Se dorea practic o reluare a unei vechi tradiţii a Focşaniului, după ce în 1962 comuniştii au desfiinţat în mod abuziv Filarmonica de Stat "Unirea".

Din anul 2009 şi până astăzi, Orchestra "Unirea", ansamblu care a reunit de fiecare dată în jur de 30 de instrumentişti, a susţinut peste 100 de spectacole, marea majoritate la Focşani, dar şi în alte oraşe culturale precum Iaşi, Bucureşti, Galaţi.

În 2018, orchestra a beneficiat şi de un turneu internaţional, numit  "Orchestra Unirea leagă oraşele Unirii", proiectul finanţat de Ministerul Culturii având rolul de a celebra Centenarul Marii Uniri printr-un itinerariu cultural în oraşele-simbol care şi-au legat numele de unirea tuturor provinciilor româneşti, respectiv Focşani, Iaşi, Chişinău, Cernăuţi, Bucureşti, Alba Iulia.

Din nefericire, din cel puţin zece evenimente anuale  s-a ajuns acum la maxim trei evenimente, toate cu ocazia unor sărbători locale.

25.000 de lei pe lună un program minimal

Chiar şi dirijorul tradiţional al Orchestrei a fost înlăturat de noii conducători ai Ateneului Popular, sub pretextul că nu e suficient de pregătit în acest domeniu, la fel şi cei doi instrumentişti ai oraşului care făceau parte din echipă.

“Ni s-a spus că nu mai există buget pentru concertele noastre. În trecut frecvenţa era cam de un concert pe lună. Am format o echipă performantă de instrumentişti, veniţi în special de la Bacău şi Bucureşti, unii chiar studenţi. Acum trei ani, domnul primar ne spunea că o să facă o orchestră permanentă aici, dar acum, din păcate, nu mai este nici măcar acel concert lunar”, ne-a spus Vincent Gruger, dirijorul de origine germană al Orchestrei Unirea.

Acesta colaborează în prezent cu alte orchestre din România, unde se pare că există mai mult interes pentru acest gen de spectacole.

Potrivit reprezentanţilor Ateneului Popular, orchestra costă în jur de 25.000 de lei pe lună pentru susţinerea unui program minimal, cu patru concerte pe an, iar apetitul publicului pentru acest gen de evenimente nu era unul ridicat.

În consecinţă, la acest moment nu există o perspectivă a continuării colaborării în formula actuală, în ciuda promisiunilor  primarului municipiului Focşani, care avea planuri măreţe cu ceva timp în urmă: “Înfiinţăm Orchestra de Cameră Unirea, cu doisprezece angajaţi permanenţi. În acest moment, acest proiect se derulează printr-o finanţare pe bază de programe, că atât are voie să facă Ateneul Popular, să facă nişte contracte pe bază de drepturi de autor cu diverşi artişti, cu diverşi interpreţi şi ne furnizează spectacole de orchestră doar lunea. Dacă ar fi angajaţi, putem să facem spectacole, ori de câte ori avem noi nevoie şi ori de câte ori vrem. Putem să facem spectacole ca să vină focşănenii în weekend nu să vină lunea la spectacole, pentru că toată lumea lunea munceşte. Suntem un oraş plin de oameni ai muncii, nu suntem un oraş turistic în care fiecare să-şi permită să vină lunea la spectacole”, spunea primarul Cristi Misăilă.

În martie 2019, Ateneul a rezervat posturi pentru angajarea a cinci instrumentişti pentru înfiinţarea Cvartetului de Cameră "Unirea", nucleu propriu prin care să se pună bazele unei viitoare orchestre a municipiului. Posturile se află doar în organigramă, pentru că instrumentiştii nu au mai fost angajaţi, din lipsă de fonduri.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Primarul Focşaniului insistă cu transformarea Ateneului Popular în instituţie de spectacole. Cum încearcă acesta să-i convingă pe aleşii opoziţiei

Directori schimbaţi pe bandă rulantă la Ateneul Popular. Cine este cel de-al patrulea manager din ultimii doi ani

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările