Cum a ajuns autorul „României pitoreşti“ să locuiască pe meleagurile Babei Vrâncioaia

Cum a ajuns autorul „României pitoreşti“ să locuiască pe meleagurile Babei Vrâncioaia

Alexandru Vlahuţă

Alexandru Vlahuţă, autorul „României pitoreşti“, a locuit, în ultimii ani de viaţă, la Dragosloveni, în judeţul Vrancea, acolo unde cea de-a treia soţie i-a deschis o casă memorială care dăinuie şi astăzi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Unul dintre scriitorii „adoptaţi” de Vrancea la începutul secolului trecut a fost Alexandru Vlahuţă, care are o casă memorială la Dragosloveni. Acest lucru s-a datorat căsătoriei autorului „României pitoreşti” cu Alexandrina Gâlcă, o femeie foarte bogată, care a reuşit să-i redea liniştea de care avea nevoie mult prea nestatornicul scriitor.

Înainte  de Alexandrina, scriitorul a avut  două căsătorii nereuşite, cu Ida Pagano, fiica profesorului său de italiană F. Pagano, cu care a convieţuit şapte ani şi cu Margareta Dona, fiica fostului şef de Stat Major al Armatei Române, generalul Nicolae Dona.

El s-a recăsătorit la 1 aprilie 1905, cu Alexandrina Ruxandra Gâlcă, fiică de moşier, care stăpânea la Dragosloveni un conac şi  zeci de hectare cu vie.

„Ruxandra, care era sora prefectului de Râmnic, Nicolae Gâlcă, i-a oferit lui Vlahuţă o casă frumoasă, multe cărţi, un pic de avere pentru liniştea bătrâneţilor, dar şi un cadru propice scrisului, casa lor fiind adesea vizitată de numeroşii prieteni ai lui Alexandru Vlahuţă”, ne spune istoricul  Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale –Filiala Vrancea.

De la soţia sa, Vlahuţă a primit ca zestre casa din Dragosloveni  şi circa 24 pogoane de vie. Premiat de Academia Română pentru lucrarea "România Pitorească", Alexandru Vlahuţă a folosit banii obţinuţi pentru a-şi extinde conacul de la Dragosloveni.

În casa de la Dragosloveni aveau cele mai frumoase întâlniri ale scriitorilor, Vlahuţă fiind vizitat constant de marii scriitori care îi erau prieteni, iar soţia sa, Ruxandra, s-a dovedit a fi mereu o gazdă perfectă. Practic, casa lui Vlahuţă era o casă a prieteniei ridicată la rang de virtute.  El îşi  întâmpina din pridvorul casei oaspeţii veniţi de la Bucureşti, respectiv I.L. Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Octavian Goga, Gala Galaction, istoricul Nicolae Iorga şi pictorul Nicolae Grigorescu.

Scriitorul Alexandru Vlahuţă a murit în anul 1919, la Bucureşti şi a fost înmormântat în Cimitirul Bellu, însă prietenii săi apropiaţi crede că ar fi trebuit ca mormântul său să se găsească la Dragosloveni.

„Munţii, dealurile, ţărmii oceanului… oricât ar fi de măreţe, ca să nu ne subjuge şi să ne lege gândurile în preajma lor mai au nevoie şi de câteva slove şi de câteva icoane din povestea infinită a omului soldat, artist şi preot. Pentru acest cuvânt, când treci, acum în toamnă, pe sub dealurile cu viţă ruginită şi cu amintiri nepieritoare ale Dragoslovenilor, priveşte biserica răzleaţă şi te gândeşti, nemângâiat: Acolo s-ar fi cuvenit să fie mormântul lui Vlahuţă!”, scria marele său prieten Gala Galaction.

Alexandrina Ruxandra Gâlcă a ţinut ca locuinţa de la Dragosloveni să fie transformată într-o casă memorială care să-i poarte numele.

Festivitatea de deschidere a  casei memoriale a avut loc pe 31 octombrie 1926 şi au fost conduse de Veturia Goga, soţia poetului şi omului politic Octavian Goga. Astăzi, casa memorială este unul din cele mai importante obiective turistice din partea de sud a judeţului Vrancea.

Pentru cei care vizitează casa memorială descoperă în locuinţa scriitorului mici unghere marcate de trecerea prietenilor săi, cum ar fi de pildă masa albă de brad a lui Caragiale, balconul din care scriitorii bucureşteni admirau viile podgorenilor sau colţul de birou în care prefera să citească Barbu Ştefănescu Delavrancea, ori cărţile vechi răsfoite adesea de Nicolae Iorga sau fereastra de la care pictorul Nicolae Grigorescu admira asfinţitul soarelui.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: