Criza rachetelor, în versiune vrânceană. Zeci de fermieri români atacă sistemul antigrindină acuzând că mor de foame

Criza rachetelor, în versiune vrânceană. Zeci de fermieri români atacă sistemul antigrindină acuzând că mor de foame

23 de rachete antigrindină au fost lansate sâmbătă, 27 mai, în judeţele Vrancea şi Galaţi

Zeci de fermieri din zona Vrancea susţin că seceta prelungită care afectează regiunea este cauzată de rachetele lansate de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fermierii din zona de nord a judeţului Vrancea trec printr-o perioadă dificilă. De mai bine de o lună, n-a plouat deloc în regiune. Mai exact, de la ninsoarea din 20 aprilie, nu s-au mai înregistrat precipitaţii.

Prin urmare, culturile însămânţate în această primăvară suferă din cauza secetei şi, chiar dacă meteorologii au prognozat în acest interval şi precipitaţii, fenomenele meteorologice nu s-au mai manifestat. Cei care lucrează pământul spun că seceta prelungită este determinată de intervenţiile cu rachete de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea.

În weekendul 26-28 mai, deşi s-au adunat nori negri de ploaie peste judeţul Vrancea, într-un final nu a mai plouat, fermierii acuzând că norii au fost împrăştiaţi după ce s-au tras mai multe rachete antigrindină de la punctele din judeţ.

”Este pentru a treia oară când din nou, cum se strâng norii, ei încep să bubuie. Meteorologii au anunţat la televizor ploaie, dar după ce s-a tras cu rachetele s-au împrăştiat norii şi nu a plouat deloc. Se usucă pământul, se usucă plantele, mai ales cele de porumb şi floarea soarelui. Ei vor să protejeze numai viţa de vie. Dar noi de băutură avem nevoie sau de mâncare. Eu ştiu din bătrâni că la vreme de secetă şi piatra este bună. Piatra cade într-un loc şi la un kilometru este apoi ploaie şi mai rămâne ceva, dar după secetă nu rămâne nimic”, se vaită Radu Neculai (foto jos), fermier din judeţul Vrancea care lucrează 200 de hectare de pământ, pe care a cultivat în special cereale.

Vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Constantin Bazon, spune că a auzit de plângerile oamenilor legate de faptul că rachetele antigrindină alungă norii, dar este totuşi rezervat în a se pronunţa cât de rău sau cât de bine fac acestea.

“Am înţeles că oamenii vor să se adune şi să ceară nişte explicaţii de la reprezentanţii ministerului, legat de faptul că rachetele antigrindină le aruncă norii. Nu aş vrea să mă pronunţ, că nu sunt specialist. Dacă există o bază ştiinţifică, sunt de acord, dar dacă e o tehnologie care face să alunge ploaia definitiv, atunci nu mai sunt de acord. Eu irig de opt zile, este secetă şi încerc să protejez cum pot culturile”, ne-a declarat Constantin Bazon, la rândul său fermier cu suprafeţe importante de teren în Vrancea.

Cei de la Unitatea de combatere a Căderilor de Grindină Moldova recunosc că sâmbătă, 27 mai, au utilizat 23 de rachete antigrindină, lansate din punctele Angheleşti, Panciu, Boloteşti (judeţul Vrancea), Poiana şi Nicoreşti (judeţul Galaţi). Specialiştii susţin că nu există nicio legătură între rachetele antigrindină şi lipsa precipitaţiilor iar decizia de lansare a rachetelor antigrindină se ia după analiza nucleului de grindină apărut în atmosferă. Practic, acest sistem nu alungă norii de ploaie, ci doar pulverizează grindina.

“După cum se poate observa şi din imaginile radar transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie prin reţeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depăşind pe alocuri 2,5 cm în diametru. Toate acţiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenţii active în atmosferă au avut efectul scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube”, se precizează într-o informare a Ministerului Agriculturii după lansarea rachetelor antigrindină din week-end-ul care a trecut.

 

citeste totul despre: