Construcţia clădirii vechii Gării din Focşani, o realizare 100% românească din care antreprenorul I.G. Cantacuzino a ieşit aproape falit

Construcţia clădirii vechii Gării din Focşani, o realizare 100% românească din care antreprenorul I.G. Cantacuzino a ieşit aproape falit

Astăzi, doar macheta vechii gări mai aminteşte de construcţia monumentală

Vechea gară,construită la 1880, a rezistat bombardamentelor celor două războaie mondiale, nu şi „asaltului” din 2002, când s-a decis demolarea şi construirea unei eurogări.

Ştiri pe aceeaşi temă

Focşaniul a avut vreme de 120 de ani o gară cum puţine s-au construit în România, un monument arhitectural de patrimoniu cultural de care orice oraş care se respectă ar fi mândru. Actul de naştere al Gării Focşani datează de la 1881, la puţini ani după Războiul de Independenţă al României, urmare a extinderii reţelei de căi ferate pe relaţia Buzău-Mărăşeşti.

Practic, lucrările au demarat la sfârşitul anului 1879 iar darea în folosinţă a gării a avut loc un an şi jumătate mai târziu, pe 1 iunie 1881. Însuşi regele Carol I şi regina Elisabeta au fost prezenţi la Focşani, pe 14 octombrie 1881, la ceremonia oficială de inaugurare. Construcţia gării din Focşani, o realizare 100% românească, îi este atribuită inginerului Dimitrie Frunză, în proiect fiind implicat şi marele arhitect Anghel Saligny.

Construcţia Gării a deschis practic drumul modernizării oraşului Focşani, autorităţile de la acea vreme considerând că este necesar amenajarea unei străzi principale care să facă legătura între Gară şi centrul Focşaniului, datorită amplorii pe care a luat-o comerţul, ceea ce conducea automat la dezvoltarea economică a urbei.

 
Foto

„Clădirea veche a Gării Focşani începuse a fi zidită din 1880, şi a trecut prin lucrări de consolidare şi refacere până în anul 2001 când s-a luat hotărârea demolării ei. În momentul construirii liniei Buzău-Mărăşeşti, inginerii au folosit infrastructura feroviară existenţa în cele două staţii terminus. Pentru Râmnicu Sărat şi Focşani însă, a trebuit să se construiască două clădiri feroviare noi. Construcţia acestora a fost încredinţată antreprizei I.G. Cantacuzino, despre care se ştie că a folosit fonduri personale pentru a vedea cele două clădiri gata şi drumul de fier realizat. Se mai ştie că din această încercare I.G. Cantacuzino a ieşit aproape falit, dar cine astăzi şi-ar mai folosi proprii bani pentru a construi o clădire de interes public”, arată Cătălin Pavel, un pasionat al istoriei feroviare din România.
Potrivit acestuia, prima schimbare a înfăţişării Gării Focşani a avut loc în anul 1911, odată cu introducerea curentului electric iar prima consolidare s-a făcut abia în anul 1926, fără a se aduce însă modificări estetice clădirii.

În cel de-al Doilea Război Mondial, Gara Focşani a fost bombardată, lucru care a condus la un program de refacere a infrastructurii, păstrându-se totuşi linia arhitectonică generală.

Ceas Garnier pe peronul gării vechi

„Peronul gării din Focşani însă a găzduit până la demolare un frumos ceas Paul Garnier, construit la Paris. Multe asemenea ceasuri, în stare de funcţionare sau nu, mai pot fi văzute prin gările din România. Înainte de 1989 ceasul funcţiona încă perfect, însă în ultimii ani de activitate ai gării vechi era descompletat. În aripa nordică a gării vechi din Focşani a funcţionat încă de la inaugurarea clădirii şi până la demolarea ei 120 de ani mai târziu un restaurant. După 1950 el a fost naţionalizat, căpătând banalitatea localurilor de categoria…Ca şi în cazul reparaţiei ceasurilor, restaurantele au fost administrate de persoane private pe baza unor contracte de concesionare. În romanul H.P Bengescu intitulat “Balaurul (nume dat fiecărui tren militar plin de răniţi care se întorcea de pe linia frontului încărcat cu suferinţa a sute de oameni care îşi căutau alinarea în spitale aflate în oraşe încă departe de năpasta luptelor) aceasta povesteşte despre grija unei familii de greci care administra în 1916 restaurantul gării din Focşani.“Patronii erau oameni de treabă. Îi stima pentru munca lor cinstită şi buna lor creştere. Copii lor şcolari silitori, ce-şi făceau lecţiile pe un colţ al comptuarului, printre treburile negoţului”, mai arată Cătălin Pavel.

După anul 2000, Gara din Focşani a fost inclusă într-un proiect de modernizare, idee care a fost abandonată ulterior prin găsirea unei soluţii radicale, respectiv demolarea monumentului de patrimoniu, în mare grabă, cu complicitatea responsabililor de la direcţia de Cultură şi Patrimoniu Cultural, pentru a face loc unei Eurogări.

Lucrarea a fost atribuită fără licitaţie afaceristului de partid Corneliu Prunache, care nu a apucat decât să demoleze gara. Ulterior, în urma unui scandal de presă, lucrarea în valoare de cinci milioane de euro a ajuns la firma Valahorum Slobozia, actuala eurogară de astăzi fiind finalizată în anul 2005.

„Trebuia găsită o scuză pentru ca o clădire de patrimoniu, care nu prezenta nici o fisură după 120 de ani de exploatare, să lase locul unei investiţii îndoielnice. Cred în continuare că masiva clădire de sticlă care a luat locul bătrânei gări nu se justifică nici prin traficul feroviar al oraşului, nici printr-o viitoare dezvoltare explozivă a căii ferate în România. Motivele reale nu mai contează. Vechea gară, mult mai personală şi potrivită cu statutul real al oraşului este acum doar amintire. Ce nu au reuşit două războaie şi cutremurele din cea mai activă zona seismică a României, a reuşit nepăsarea comunităţii vrâncene şi interese locale mascate, cum altfel, de cele mai bune intenţii”, scrie Cătălin Pavel.

Mai puteţi citi:

De unde provin numele cartierelor din Focşani

FOTO: Casele monument ale fostelor personalităţi din Focşani zac în uitare

 

Gara Focsani în 1933  Foto: colectie Cătălin Pavel

Imagini din aceeasi galerie
  • Gara Focsani în 1933  Foto: colectie Cătălin Pavel
  • Regele Carol, pe peronul Gării Focşani în 1912  Foto: colecţie Cătălin Pavel
  • Mareşalul Mackensen, pe peronul Gării Focşani în 1917  Foto: Colecţie Cătălin Pavel
  • Gara veche a Focşaniului, în 1997  Foto: colecţie Cătălin Pavel
  • Gara Focşani în 1977  Foto: colecţie Cătălin Pavel
  • Eurogara văzută de pe peron
  • Pasajul subteran din eurogară arată infect
  • Eurogara văzută de pe peron
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: