Ciocnirea dintre tradiţie şi modern în căsătorie. Ce obiceiuri de nuntă „se mai poartă” în zona Moldovei
0
Zona Moldova este cea care şi-a conservat cel mai bine tradiţiile în ce priveşte ritualul organizării petrecerii de nuntă. Asta nu înseamnă că noile obiceiuri matrimoniale nu au pătruns şi aici.
După doi ani de pandemie, timp în care petrecerile de toate felurile au fost interzise, dar cea mai afectată a fost industria de evenimente, vorbim aici de nunţi, botezuri, din această primăvară, odată cu ridicarea tuturor interdicţiilor, s-au reluat în forţă distracţiile.
Vara aceasta a debutat cu record de nunţi. Dacă pe vremuri pregătirile pentru o nuntă erau foarte complexe, iar nunţile durau câteva zile, în ziua de azi, chiar dacă obiceiurile nu mai sunt respectate în totalitate, ele fac totuşi parte din tradiţie.
Nunţile cu tradiţii le mai regăsim în special pe la sate, oraşele mergând pe modernitate.
Iar unul dintre aceste obiceiuri care se păstrează în Moldova începe cu respectul faţă de părinţi, tinerii miri fiind cei care în ziua nunţii merg în faţa celor care le-au dat viaţă şi îşi cer iertare pentru cele „greşite cu voie şi fără voie”.
Tot caracteristic zonei Moldovei este şi obiceiul dusului la apă al miresei. Est o tradiţie pe care o regăsim pe tot teritoriul regiunii, unde mireasa merge la cea mai apropiată sursă de apă, de obicei o fântână, şi umple o găleată sau un alt vas împodobite de jur împrejur cu busuioc. Busuiocul îl înmoaie în apă şi sunt stropiţi invitaţii.
În zona de Nord a Moldovei sunt stropite doar fetele, semnificaţia obiceiului fiind aceea că se vor căsători mai repede. În partea Vrancei, vasul cu apă adus de la fântână este aruncat de mireasă peste casa părintească.
Miri cu mai mulţi naşi
Specific zonei Moldovei este şi alegerea de către miri a numărului de naşi, mai existând şi în zilele noastre tineri căsătoriţi care vor să fie năşiţi de două sau mai multe perechi de părinţi spirituali, ceea ce arată, în accepţiunea etnologilor, o situaţie materială mai bună a mirelui, cel care are în sarcină alegerea “nănaşilor”.
Aceştia au o mare responsabilitate la o nuntă, ocupându-se de procurarea accesoriilor de gătit mireasa, de lumânările de nuntă.
FOTO: Facebook/Bucovina, te iubesc Nunţi în Bucovina
La fel de adevărat este că naşii sunt răsplătiţi la nuntă cu tot felul de cadouri, folositoare în casă, aşa numitele plocoane, care pe vremuri se rezumau la covoare sau prosoape ţesute în casă şi colaci sau cozonaci, în timpurile moderne acestea transformându-se în obiecte electrocasnice şi torturi care mai de are mai sofisticate.
Alaiul de nuntă se porneşte de la casa mirelui, acolo unde se adună rudele sale pentru a merge ulterior la naşi, care la rândul lor au proprii invitaţi la petrecerea de nuntă.
Odată ajunşi la casa miresei, ginerică este pus să se caute în buzunare după bani pentru a putea să-şi vadă viitoarea consoartă, această sarcină fiind pusă în operă de fraţii miresei sau, după caz, de rude foarte apropiate.
Tot un obicei din Moldova este punerea de flori în piept, personajele principale, mirii, naşii, socrii, domnişoarele de onoare şi cavalerii fiind diferenţiaţi de ceilalţi participanţi la nuntă după mărimea florii din piept. La sate, se mai păstrează tradiţia purtării de către naşi a unor ştergare populare, aşezate pe umeri, iar mirilor le sunt prinse în piept bancnote, pentru a arăta prosperitatea în cuplu.
Direfenţele între ritualuri sunt de la zonă la zonă.
“În zona Câmpulungului Moldovenesc, soacra mică aruncă asupra tinerilor ce pleacă la cununie grâu, sare şi zahăr. La Bacău, mirii au grijă ca la plecare să-şi pună bani în pantofi, ca să fie bogaţi în noua casă. În mai multe sate botoşănene, mireasa îndeplineşte un ritual complex la plecarea din casa părinţilor, pentru a-şi asigura un viitor propice în gospodărie: se aşează pe perne şi în braţele mamei sale, pentru ca să-i fie tot moale şi îşi pune în sân o oglindă ca să aibă prunci frumoşi. În zona Neamţului şi Vrancei, se crede că tinerii nu trebuie să privească în urmă când pleacă la cununie, pentru că altfel se despart”, descrie Silvia Ciubotaru câteva tradiţii de nuntă în lucrarea “Ritualuri nupţiale din Moldova”.
FOTO: Facebook/Bucovina, te iubesc Nunţi în Bucovina
Înainte de hora miresei, care precede plecarea spre biserică, naşa rupe un colac deasupra capului miresei.
La biserică, mirii nu intră împreună în casa Domnului, ci mirele este dus de braţ de naşă, iar la rândul ei mireasa îl ţine de braţ pe naş. Abia la finalizarea slujbei religioase, cei doi însurăţei păşesc împreună peste pragul bisericii, unde sunt aşteptaţi de copii care varsă apă în faţa miresei, pentru prosperitatea familiei, mirele trebuind să-i răsplătească cu bani.
Bradul, simbolul bărbăţiei
În zona de sud a Moldovei se păstrează şi obiceiul bradului împodobit, care dăinuieşte şi în alte colţuri ale ţării. Dacă în Vrancea bradul este pus în ziua nunţii la poarta mirilor, ca semn că acolo locuieşte un cuplu tânăr, în alte părţi ale Moldovei bradul este purtat în fruntea alaiului de nuntă. Tradiţia românească spune că bradul de nuntă simbolizează vigoarea bărbatului şi viaţa îmbelşugată a tinerilor căsătoriţi.
Petrecerea de nuntă este diferită de la zonă la zonă. Astfel, dacă în Bucovina nunta începe cu o horă, iar din program nu lipsesc dansuri precum ciobănaşul, polobocul, trandafirul, cumătriţa sau mocănească, în sudul Moldovei nunta debutează cu dansul miresei, de obicei pe o melodie de vals sau o muzică lentă.
În preajma miezului nopţii, mireasa este furată sau răpită pentru scurt timp de un grup tineri aflaţi la nuntă. Mirelui i se cere să-şi răscumpere soţia, lucru pe care îl face oferind în schimb bani, băuturi alcoolice sau ceea ce a negociat cu “hoţii”.
Dansul găinii
Jucatul găinii este un alt obicei care încă se mai păstrează, în special la sat, unde o bucătăreasă sau participantă la nuntă dansează în faţa naşului cu o găină gătită şi îmodobită. Naşul este de altfel şi beneficiarul delicateţei, dar numai după ce-şi va mulţumi dansatoarea găinii cu banii ceruţi de ea.
FOTO: Facebook/Bucovina, te iubesc Nunţi în Bucovina
Darul de nuntă este un alt obicei care există în Moldova. Dacă la oraşe mai rar se găsesc nunţi unde mirii sunt răsplătiţi cu bani de către nuntaşi prin strigare, astăzi fiind la modă plicul, la sate tradiţia darului cu strigare nu s-a alterat foarte mult. În zona Sucevei, darul de nuntă poartă denumirea de “închinatul paharului dulce”, unde un bărbat cu vorbele la el îi ia pe rând pe naşi, socri şi ceilalţi invitaţi să contribuie cu bani pentru viitorul cuplu, răsplata fiind un pahar de vin dulce.
Petrecerea până la ziuă
Neapărat în Moldova petrecerea de nuntă durează până dimineaţa în zori iar trecerea miresei la statutul de soţie are loc printr-un mic ritual de scoatere a voalului pentru a i se pune pe cap un batic. Voalul ajunge în posesia unei fete necăsătorite, aceeaşi care a reuşit să prindă buchetul miresei. În Bucovina, se poartă “mascarea miresei”, tânăra soţie fiind pusă să se schimbe de rochie, pe care apoi o dăruieşte unei fete care urmează să se căsătorească.
FOTO: Facebook/Bucovina, te iubesc Nunţi în Bucovina
Tradiţia nunţilor din Moldova mai spune că după odihna de după nuntă, petrecerea trebuie să continue cu aceeaşi amploare. Dacă pe vremuri nunta dura trei zile şi trei nopţi, astăzi protagoniştii nunţilor se reunesc la ciorba de potroace cu nuntaşii apropiaţi, pentru a depăna din momentele de la nuntă.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
