Cel mai zgârcit şi sever director de bancă pe care l-a avut Moldova: bancherul a devenit peste noapte un mare filantrop

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Banca Economia din Focşani a fost demolată în 1971
Banca Economia din Focşani a fost demolată în 1971

I.R. Negutz a fost directorul celei mai vechi instituţii de credit din sudul Moldovei, profesionist, dar sever cu el însuşi, cu subordonaţii şi mai ales cu debitorii.

I.R. Negutz, diplomat al şcolii superioare de comerţ din Braşov, a fost în perioada interbelică directorul Băncii Economia din Focşani, imobil care îşi avea sediul exact în centrul oraşului şi care a fost demolat în anii comunismului.

Născut în anul 1871, acesta a fost un strălucit economist, cu lucrări în domeniul economic publicate în revistele de specialitate. În anii Primului Război Mondial a ajuns şeful celei mai mari şi mai vechi instituţii de credit din sudul Moldovei.

I.R. Neguţ a fost un profesionist în adevăratul sens al cuvântului, sever cu el însuşi, cu subordonaţii, dar mai ales cu debitorii. Cazul lui Gheorghe Alexianu, viitorul guvernator al Transnistriei, este elocvent pentru a arăta că profesia pentru el era mai presus de orice.

“Alexianu a încercat în 1919 să răscumpere pământurile din zona Muncelu ale tatălui său, pierdute la Banca Economia pentru un credit nereturnat, şi a oferit o sumă  semnificativă, 30.000 de lei, dar I. R. Neguţ a  refuzat şi a cerut dublul acestei sume, valoare pe care Alexianu nu a putut-o onora. Neputând suporta o astfel de pretenţie, Alexianu a încetat să se mai lupte pentru moşie şi a întrerupt orice contact cu ţinutul în care s-a născut, a copilărit şi s-a format”, spune istoricul focşănean Florin Dîrdală.

Acest director de bancă, bancher nemilos, „inimă de piatră şi suflet rece”, un fel de Ebenzer Scrooge din poveştile lui Charles Dickens, a avut cu câteva luni înainte de a muri, în 1942, un moment de revelaţie a micimii umane şi şi-a lăsat, prin testament olograf, întreaga avere Statului. Cu o condiţie: ca soţia sa, Ecaterina, să beneficieze până la moarte de uzufructul unora dintre imobile.

A cerut înmormântare modestă

În testamentul încheiat la 24 mai 1942, care se află în arhivele vrâncene, scrie:

1

„Las soţiei mele Ecaterina una sută mii lei depuşi la S.A. Economia din Focşani pentru acoperirea cheltuielilor unei înmormântări modeste şi pentru anul de doliu, având dreptul de a locui nestingherită de nimeni în casa mea din Focşani, piaţa Ştirbei Vodă nr. 6, folosind şi grădina din jurul casei, precum şi mobil, aşternutul, lengeria, vesela şi orice alte ustensile din menaj şi altele s-ar mai găsi la locuinţa mea. Las mumei mele ce se afla în viaţa treizeci mii lei. Las fraţilor şi surorilor mele ori descendenţilor lor câte zece mii de lei şi în total şaizeci mii lei. După săvârşirea din viaţa a soţiei mele averea mea o testez astfel. Casa cu grădina din jurul ei aşa cum este arătat şi în planul oraşului Focşani o las Ministerului Educaţiei Naţionale cu îndatorirea ca pe acest loc, amenajând casa existentă, să facă o şcoală de copii mici (grădiniţă) care va purta pe frontispiciul ei numele Şcoala de Copii Mici Ecaterina şi I.R. Neguţ, întrucât şi soţia mea a lăsat una sută de mii lei prin testamentul ei, tot în acest scop, iar eu las din banii depuşi la Banca Economia din Focşani suma de patru sute mii lei ca contribuţie pentru această şcoală. Locul ce-mi revine mie din succesiunea Panaite Stănescu îl testez astfel: pe porţiunea de loc cumpărătura de la Panaite Stănescu cu act sub semnătură privată în suprafaţa de circa 1200 mp  şi cât va mai trebui din restul locului Ministerul Muncii va ridica o clădire care va servi de azil de noapte muncitorilor care vin în Focşani. În acest scop îi las titlurile împroprietăririi în valoare nominală de 1 milion lei”, scrie în testamentul lui Negutz.

Tot în acelaşi scop, a lăsat Ministerului Economiei restul locului din succesiune, cu titluri ale statului în valoare nominală de cinci sute mii lei. Condiţia era ca pe acest loc să fie ridicate o uscătorie de fructe, o fabrică de marmeladă, o pepinieră de pomi fructiferi altoiţi, o stupărie sistematică, o sericicultură, toate în scopul formării specialiştilor de care avea nevoie ţara.

Tot din averea sa, Negutz a donat câte zece mii de lei Liceului Unirea, Liceului Comercial, Gimnaziului Industrial din Focşani, aceeaşi sumă fiind dată şi şcolilor primare Nr. 1, 2,3,4  de băieţi, drept fond de rulment  pentru a înfiinţa pe lângă fiecare şcoală câte o grădină unde să fie cultivate legume şi pomi fructiferi.

1

“Pentru cazul când o donaţiune nu va fi acceptată, acea donaţiune o  las Băncii Economia împreună cu orice altă avere ce vă mai fi pentru mărirea fondului creat de mine în scop de propagare economică şi culturală, dar numai din venit”, mai spunea Negutz.

Banca Economia din Focşani era situată în centru, vizavi de cinematograful Balada, dar a fost demolată după 1970, pentru reconstrucţia centrului civic de astăzi.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite