Ce înseamnă „Paştele blajinilor“ în tradiţia populară

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Conform tradiţiei din popor, în lunea care urmează duminicii Tomei se sărbătoreşte Paştele Blajinilor. În zonele rurale, în zona Bucovinei, oamenii mai folosesc si denumirea de Rohmani.

Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână după Învierea Domnului.

Tradiţia creştină populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi.

<<I se spune „Paştele Blajinilor“, „Paştele Rohmanilor“ sau „Mătcălăul”. „Mătcălăul“ e patronul fetelor care, în această zi, se prind „mătcuţe”, adică surate, surori de cruce, e o „fiinţă parte omenească şi parte îngerească, un tânăr frumos şi nemuritor, care umblă prin lume, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme şi fărădelegi. „Mătcălăul“ e frate mai mic cu Paştele. „Tot în această zi de luni se crede că sufletele morţilor sunt slobode şi se întorc acasă, spre a se ospăta din hrana ofrandă, iar dacă cineva uită să împartă de pomană, vin noaptea şi o cer. Peste zi au loc adevărate serbări câmpeneşti, unde se mănâncă ouă roşii, spre bucuria „Blajinilor“ care sunt fericiţi atunci când îi văd pe oameni că le ţin sărbătoarea>>, potrivit. folcloristului Florea Marian Simion.

Cine sunt blajinii

Tradiţia populară spune că blajinii ar fi printre primii oameni de pe pământ, care trăiesc doar 30 de zile pe an cu femeile lor, în scopul procreaţiei.

Despre blajini se spune că sunt incapabili să facă rău cuiva, întrucât trăiesc doar în rugăciune şi post, dar eu nu cunosc cu adevărat ziua în care se sărbătoreşte Paştele, fiind anunţaţi despre eveniment de oameni.

„Blajinii“ sunt entităţi mito-folclorice despre care se povesteşte că trăiesc pe „Tărâmul Celălalt”, în „Ostroavele Albe ale Apei Sâmbetei”, râu mitic aflat la horarul dintre cele două lumi.

Li se mai spune „Rogmani” (Moldova), „Ragmani” (Maramureş), „Rohmani“ (Bucovina), sau „Rugmani” (Năsăud) şi se crede că s-au întrupat din sufletele curate ale copiilor morţi nebotezaţi sau că ar fi descendenţi ai oamenilor primordiali prezenţi la facerea lumii şi că, încă de pe atunci, susţin stâlpii Pământului.

Singurul moment din an când oamenii pot comunica cu „Blajinii“ este cel pascal.

Atunci tinerele fete neajunse la pubertate şi femeile „iertate” aruncă coji de ouă roşii pe apele curgătoare, pentru ca o săptămână mai târziu, şi anume în a doua luni după Paşte, aceste fiinţe enigmatice să primească vestea Învierii Mântuitorului.

Îi poţi auzi cum se bucură de sărbătoare lipind urechea de pământ, însă preţul pe care îl vei plăti este pe măsură: vei rămâne surd pe viaţă.

În poveştile populare, „Blajinii” sunt blânzi, înţelepţi şi pururi fericiţi, nu cunosc războiul, răul, ura, minciuna iar rugăciunile lor ţin omenirea întreagă.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite