Ce a fost misiunea militară „Lamy“, care a dus la modernizarea Armatei Române. Cuza era adeptul modelului francez, Carol I a rămas fidel educaţiei germane

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859, a urmat o amplă reformă a organismului militar românesc.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza poate fi considerat primul conducător român care, prin reformele iniţiate, a modernizat statul, dorinţa sa îndrăzneaţă şi mărturisită fiind aceea de a ajunge din urmă Occidentul.

Şi, atât timp cât s-a aflat în scaunul de domnitor, a reuşit prin toate reformele înfăptuite să pună ţara pe harta statelor respectate din Europa.

Practic, lui Cuza i se datorează inclusiv modernizarea armatei române, acesta alegând modelul francez, ştiut fiind faptul că încă din 1857, după semnarea Tratatului de Pace de la Paris, în Moldova au ajuns ofiţeri francezi pentru a se ocupa de pregătirea armatei din acest ţinut.

La fel s-a întâmlat şi în perioada 1859-1960, când în urma unor negocieri diplomatice la Bucureşti au ajuns primii militari francezi.

În  martie 1861, colonelul de cavalerie, ofiţer de Stat-Major Eugene Lamy, vine la conducerea Misiunii, pe care o conduce până în 1866, după abdicarea lui Al. I. Cuza. Acestuia i-a succedat fratele său, Paul Lamy, care a stat doi ani la conducerea misiunii. De altfel, de la numele celor doi ofiţeri minisunea militară franceză a fost botezată Misiunea Lamy

"În general, membrii misiunii Lamy au avut statutul de consilieri tehnici în problemele organizării administraţiei şi instrucţiei militare. Ei au fost investiţi de domn şi cu putere de decizie şi control, atât în inspecţiile de unităţi, cât şi în redactarea regulamentelor administrative şi tactico-militare. Prin activitatea desfăşurată, misiunea militară Lamy a avut o contribuţie importantă la introducerea regulamentelor militare franceze în armata română, la reorganizarea şi constituirea unor corpuri militare, între care se disting corpul ofiţerilor de administraţie, al intendenţei militare, a corpului de Stat-major, a trenului echipajelor şi atelierelor militare, a serviciului sanitar al armatei", potrivit istoricului Lucia Taftă, care abordează subiectul într-o lucrare a Muzeului Naţional.

image

Practic, ofiţerii misiunii au introdus în România uniformele militare, regulamentele, instrucţia şi chiar armamentul.

Carol I a grăbit sfârşitul misiunii în Principatele Unite

Venirea la cârma statului a regelui Carol I a slăbit din atribuţiile şi implicarea decizională a Misiunii franceze, avându-se în vedere că noul principe era fidel educaţiei germane. Carol I a fost de la început rezervat faţă de Misiunea Lamy iar treptat a început să-şi impună concepţiile sale legate de organizarea armatei.

Monarhul a avut relaţii reci cu conducerea misiunii, pe care nu a primit-o niciodată în audienţă. Mai mult decât atât, ofiţerul Lamy nu a putut participa la niciuna din comisiile privind organizarea şi legislaţia armatei române.

Carol I s-a impus în faţa misiunii franceze şi prin comanda de armament din Prusia, respectiv 15.000 puşti ;i 38 de tunuri de oţel Krupp,

"Chestiunea dotării cu arme prusiene a armatei române avea să suscite atenţia şi apoi dezaprobarea cabinetelor europene. În ultimul pătrar al anului 1868 relaţiile dintre principele Carol şi membrii Misiunii franceze au continuat să se deterioreze vestind finalul apropiat al acesteia în România. Rapoartele maiorului P.Lamy pentru Paris relevau că tot mai mult domnitorul român lăsa să se înţeleagă preferinţa şi decizia lui pentru sistemul militar prusian, pe care îl găseşte infinit superior celui francez şi că problema Misiunii îl apasă din ce în ce, lăsând totuşi împăratului Napoleon hotărârea de a curma o situaţie amberasanta pentru amândouă ţările, România şi FranţaŢ, mai precizează istoricul Lucia Taftă.

Astfel că în  ianurie 1869, după aproape 10 ani de prezenţă în Principatele Unite, Guvernul francez a decis rechemarea Misiunii militare franceze.

carol
Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite