Ce era „Casa Privegherii“. Activităţile de poliţie secretă erau cunoscute şi acum două secole
0
Instituţia „Casa Privegherii“ a fost înfiinţată în 1820 de către domnitorul Alexandru N. Şuţu şi şi-a încetetat activitatea în anul 1928, odată cu ocuparea Principatelor Române de către Rusia.
Prima structură informativă în Principatele Române s-a făcut, în anul 1807, cu concursul direct al ofiţerilor armatei Imperiului Ţarist. Astfel, la Iaşi şi la Bucureşti s-au înfiinţat poliţii speciale, intitulate Comitetul Poliţiei, subordonând practic vechile instituţii ale Agiei şi Spătăriei.
Acest comitet era format din 5 persoane, respectiv un logăfăt, doi cazaci şi doi ciocli, iar fiecare mahala avea câte un vătăşel. Ei aveau în sarcină să meragă din casă în casă să cerceteze şi “să aducă raport pentru orice întâmplătoare lucruri”.
Comitetul Poliţiei a fost desfiinţat la 1812, după retragerea ruşilor din Principate, iar la 18 martie 1820, domnitorul Alexandru N. Şuţu reînfiinţează poliţia generală a statului sub denumirea de "Casa Privegherii".
“Aşadar «Casa Privegherii» era o suprastructură poliţienească ce coordona şi dirija activitatea informativă şi contrainformativă a Agiei, Spătăriei, ispravnicilor de judeţe şi grănicerilor pe linia urmăririi, supravegherii şi controlului străinilor în special, a evidenţei şi controlului populaţiei flotante în general”, potrivit istoricului Bogdan Constantin Dogaru.
Practic, noua instituţie era, de fapt, un sistem poliţienesc condus de o Eforie compusă din 4 boieri: marele ban Barbu Văcărescu, fostul mare spătar Gh. Vlahuţ, fostul mare vistier Grigore Romanitis şi fostul mare agă Costache Cornescu.
Munca informativă era unul din domeniile prioritare ale noii instituţii. În bugetul structurii, de la 1 august 1820, din totalul de 3.000 de taleri, 600 de taleri erau destinaţi pentru “deosebiţi iscoditori ce este trebuinţă a se orândui ca să cerceteze în toată vremea cafenelele, tractirurile şi alte ase(menea) locuri unde este adunare de multe feluri de oameni”.
În timpul Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu şi a Eteriei, din cauza lipsei fondurilor băneşti, Casa Privegherii a fost desfiinţată ca poliţie specială, continuând să funcţioneze doar ca poliţie sanitară.
Domnul pământean Grigore Dimitrie Ghica a reînfiinţat instituţia ca poliţie domnească, cu puternice valenţe informative. Mai mult, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica va utiliza structura ca poliţie politică pentru a stăvili circulaţia ideilor progresiste.
Casa Privegherii a continuat să funcţioneze având ca principală atribuţie controlul populaţiei în general şi al străinilor în special precum şi investigarea suspecţilor. Instituţia îşi încetează activitatea în 1828, odată cu ocuparea Principatelor Române de către Rusia.
Se încarcă comentariile...
