Ce cantitate de lemne se fură într-un singur an din pădurile României. Topul judeţelor „campioane“ la defrişări ilegale

În fiecare zi, la nivel naţional, organele abilitate ale statului descoperă în medie 26 de cazuri de tăieri ilegale din păduri.

Pădurea, una dintre principalele bogăţii naturale din România, scade dramatic ca suprafaţă pe zi ce trece. La momentul actual, fondul forestier al ţării numără o suprafaţă de puţin peste 6,9 milioane de hectare, din care jumătate se află în administrarea statului, cealaltă jumătate regăsindu-se în posesia obştilor sau a persoanelor fizice.

Din acest punct de vedere, cu aproape 29% din suprafaţa ţării acoperită cu pădure, România se situează sub media Uniunii Europene, care este de 32,4%. Preferabil ar fi ca în România să crească suprafaţa de pădure, dar, potrivit unui raport Greenpeace România, dat publicităţii pe 7 iunie,  la nivelul ţării sunt încă 415.000 de hectare de pădure neadministrate, care aparţin micilor proprietari cu suprafeţe sub 100 ha, iar acestea sunt cel mai expuse tăierilor ilegale.

Anul trecut, în România s-a tăiat ilegal o cantitate de 140.964 metri cubi de lemne, dar de remarcat este faptul că în doar trei judeţe, Maramureş, Iaşi şi Cluj s-a căsăpit pădurea cu mai mult de jumătate din cantitatea amintită.

Specialiştii spun că este greu de transformat câţi metri cubi de lemne încap într-un hectar, dar având în vedere că în ultimii 15 ani datele statistice indică faptul că au dispărut de pe faţa pământului aproximativ 360.000 de hectare de pădure, putem aprecia că în fiecare an dispar din fondul forestier al ţării câteva mii de hectare (media ultimilor 15 ani este de 25.000 hectare/an). În bani, prejudiciul pe 2016 cu aurul verde se ridică la 40 de milioane de lei, şi aici Maramureşul fiind campion, paguba în pădurile tăiate ilegal aici însemnând 18 milioane de lei.

În raportul pe anul 2016 situaţia este mai bună decât în 2015, înregistrându-se 9.444 de cazuri de tăieri ilegale, dintre care 5.222 au constituit fapte penale. Practic, media pe zi de contravenţii şi  fapte penale în ce priveşte pădurea este de 26 de cazuri.

“Vestea bună e că deşi în anul 2016 s-au înregistrat 5.222 de infracţiuni, cifra  aceasta reprezintă o scădere cu 47% faţă de anul anterior. Înjumătăţirea numărului de cazuri de tăieri ilegale e rezultatul unor noi  prevederi legislative care au sporit numărul şi valoarea sancţiunilor, a unei mai  mari implicări a societăţii civile în procesul de semnalare şi a creşterii rolului  Jandarmeriei în procesul de constatare şi sancţionare”, arată Greenpeace în raport.

Topul faptelor penale

Într-un top al faptelor penale, pe primul loc la tăieri ilegale în 2016 este judeţul Mureş, cu 1.057 fapte penale, urmat de Braşov-664, Olt-605, Dolj-540, Gorj-407, Maramureş-392, Neamţ-356, Argeş-335, Mehedinţi-315, Bacău-303. În privinţa infracţiunilor, cele mai multe au avut loc în judeţele Dâmboviţa (387), Gorj (371), Argeş (357), Vrancea (316), Hunedoara (273), Mureş (257), Vâlcea (234), Covasna (189), Bistriţa Năsăud (184), Bihor (167). Tot în cursul anului 2016 au fost aplicate 2.264 de contravenţii, cele mai  multe fiind înregistrate în judeţele  Argeş – 2.106 contravenţii, Vrancea – 1.969 şi Mureş – 1.455. 

Raportul Greenpeace România relevă faptul că un rol important în identificarea şi semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a  avut societatea civilă, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziţie de către autorităţi, prin aplicaţia de mobil Inspectorul Pădurii şi site-ul  www.inspectorulpadurii.ro. “Astfel, 42% dintre cazurile investigate de autorităţi, respectiv 3.986, au fost identificate de cetăţeni şi semnalate de către aceştia autorităţilor, în vederea aplicării de sancţiuni. Judeţele cu cel mai mare grad de implicare a cetăţenilor
sunt Argeş şi Dâmboviţa, fiecare cu 7% din totalul cazurilor identificate ca urmare a sesizărilor primite”, mai anunţă Greenpeace.

La realizarea acestui raport, Greenpeace a colaborat cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, Procuratura Generală, Poliţia, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva R.A., Gărzile Forestiere, Garda Naţională de Mediu, Jandarmeria şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.