Cât de aproape a fost savantul Victor Babeş de premiul Nobel şi de ce a ales să facă cercetare în România

Cât de aproape a fost savantul Victor Babeş de premiul Nobel şi de ce a ales să facă cercetare în România

Victor Babeş (1854-1926)

Victor Babeş a publicat mai mult de 1.000 de lucrări ştiinţifice în domeniul microbiologiei şi anatomiei patologice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Victor Babeş a fost unul dintre cei mai mari bacteorologi ai lumii. Medicina mondială îl situează ca autorul primului tratat de bacteorologie, Bacteriile şi rolul lor în anatomia şi histologia patologică a bolilor infecţioase, fiind cel care a pus bazele moderne ale acestei ştiinţe.

De altfel, acest tratat, scris în colaborare cu Victor Andre Cornil, l-a apropiat pe marele savant de premiul Nobel, despre care lumea medicală mondială spune că îl merita cu prisosinţă.

”Babeş este foarte priceput şi plin de erudiţie, iar dacă eu mi-am pus numele alături de al său pe cartea pe care am scos-o, nu am făcut-o pentru ca aş fi contribuit la ea cu ştiinţa mea, ci mai mult pentru că numele meu este mai cunoscut”, îi mărturisea Cornil într-o scrisoare trimisă profesorului Nicolae Kalinderu.

Născut la Viena, a făcut studii strălucite atât în Budapesta cât şi în capitala Austriei, dar s-a specializat la Berlin şi Munchen alături de mari bacteriologi europeni, precum Robert Koch, Rudolf Virchow sau Louis Pasteur.

A şocat lumea medicinii când, la vârsta de 33 de ani, din patriotism, a ales să se stabilească la Bucureşti, în 1887. Este drept, la decizie a contribuit şi insistenţa ministrului Învăţământului de la acea vreme, D. A. Sturdza, care l-a invitat să pună bazele cercetării bacteriologice româneşti.

Pentru oamenii de ştiinţă, care îl considerau un egal al celebrilor săi maeştri pomeniţi mai sus, acest lucru a reprezentat un pas în spate pe care savantul român l-a făcut, mai ales după succesul de care s-a bucurat tratatul său.

La propunerea lui Pasteur, lucrarea a fost răsplătită de prestigioasa Academie de Ştiinţe cu premiul Monthyon pe anul 1885.

Babeş este cel care a  fundamentat principiul imunităţii pasive, dar şi principiul antibiozei, descoperiri importante care iarăşi ar fi putut să-i aducă premiul Nobel. A fost foarte aproape de acest lucru în anul 1924.

“Premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie din 1924 are însă o semnificaţie unică în istoria medicinii din România, pentru că este singurul an în care profesorii unei facultăţi de medicină din ţara noastră au fost solicitaţi să nominalizeze candidaţi pentru această distincţie. Pentru Premiul Nobel din 1924 au fost primite nominalizări de la 78 de persoane. Printre cei cu multiple nominalizări s-au numărat chirurgul Ferdinand Sauerbruch (6), neurologul Joseph Babinski (5) şi diabetologii Frederick Banting (3) şi Oskar Minkowski (2). Persoana cu cele mai multe nominalizări a fost însă savantul roman Victor Babeş, propus pentru premiul Nobel de 13 dintre colegii săi de la Facultatea de Medicină din Bucureşti”, potrivit medicilor Peter Manu şi Liliana Rogozea.

Alături de Babeş, la premiul Nobel a mai fost propus şi Thoma Ionescu, dar potrivit oamenilor de ştiinţă, ar fi meritat să se afle pe listă şi Nicolae Paulescu, unul dintre creatorii insulinei.

Totuşi, câştigătorul a fost desemnat Willem Einthoven, un medic şi fiziolog olandez, distins cu premiul Nobel pentru cercetările sale în domeniul electrocardiografiei şi pentru realizarea primei electrocardiograme din lume.

Victor Babeş a avut o activitate foarte amplă, punând accent în problemele de tuberculoză sau lepră. El a influenţat totodată şi dezvoltarea medicinei veterinare, fiind cel care a introdus vaccinarea antirabică în ţara noastră.

A fost membru titular al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi ofiţer al Legiunii de Onoare, din Franţa.

În cei peste 40 de ani de activitate, Victor Babeş a publicat mai mult de 1000 de lucrări ştiinţifice în domeniul microbiologiei şi anatomiei patologice.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: