Canalul Siret-Bărăgan putea iriga 10% din agricultura României. Cât de realist este noul plan al lui Petre Daea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Canalul Siret Bărăgan se deteriorează după 30 de ani de neutilizare FOTO: Ştefan Borcea
Canalul Siret Bărăgan se deteriorează după 30 de ani de neutilizare FOTO: Ştefan Borcea

În anul 2012 se estima că pentru realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar fi nevoie de o investiţie de 3,5 miliarde de euro. Finalizarea sa ar fi putut asigura irigarea a 10% din terenul agricol al României.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat recent că în următorii patru ani Canalul Siret-Bărăgan va fi realizat până la kilometrul 23, având în vedere că sunt funcţionali doar 5,7 kilometri, încă de pe vremea lui Ceauşescu. Vorbim de o investiţie de anvergură, cu costuri foarte mari, neprecizate însă de oficial.

„Suntem la faza de notă conceptuală, ştim foarte bine că termenele acestea sau mai bine zis etapele de pregătire a unei investiţii pe care trebuie să le parcurgem cer timp între nota conceptuală şi ordinul de începere a lucrărilor. Canalul nu îl putem face decât până la kilometrul 23. Am stabilit să-l facem pe porţiuni, pentru că altfel nu avem cum, iar până în anul 2027 vrem să îl facem până la kilometrul 23”, a opinat ministrul Agriculturii.

Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu în 1986, iar în anul următor a început execuţia primului tronson. Conform proiectului, canalul ar trebui să aibă 198 kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. 

Până la începutul anilor 1990 s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură din cele două tronsoane, în zona Călimăneşti, Mărăşeşti, pe teritoriul judeţului Vrancea canalul având o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali. Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu. Acesta este şi cel mai costisitor.

„Până prin 1994 am stat bine cu banii, dar sumele alocate acestei investiţii au început apoi să scadă. Practic, am ajuns să primim bani doar pentru întreţinerea şi conservarea a ceea ce am făcut până acum“, arată inginerul Dumitru Fodoreanu, fostul director al firmei Sibarex din Focşani, care s-a ocupat de construcţia canalului pe zona Vrancea.

La canal nu s-a mai lucrat de ani de zile FOTO: Ştefan Borcea 

canalul siret baragan

Ce s-a lucrat se degradează

Cel mai grav este că lucrările au început să de degradeze. Prin abandonarea lor, a apărut un relief total inestetic vizual, putând fi văzute resturi de materiale de construcţii şi utilaje abandonate.

„Din cauza abandonării lucrărilor, s-a produs înierbarea naturală a materialului aluvionar extras şi depozitat de o parte şi de alta a săpăturilor efectuate, rezultând un relief de ramblee, adică umplutură de pământ folosită pentru a acoperi un gol”, au constatat geografii Alexandra Tătaru şi Nicolae Damian într-un studiu ştiinţific privind amenajările hidrotehnice pe cursul inferior al Siretului.

Trei autorităţi naţionale s-au ocupat în trecut în mod direct de Canalul Siret-Bărăgan, respectiv Ministerele Transporturilor, Mediului şi Agriculturii.

Potrivit Ministerului Agriculturii, realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 până la 700.000 de hectare de teren din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 50% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare.

Partea funcţională a Canalului Siret-Bărăgan FOTO: Ştefan Borcea

focsani canal

„Am putea iriga într-o variantă modernă. Acest canal permite transportul apei gratuit, gravitaţional. Canalul secundar ar putea duce apa pe terenurile agricultorilor, cu hidrocentrale care produc energia electrică necesară pompării apei până la plantă“, detaliază Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea.

Primele proiecte au peste 100 de ani

Primul studiu privind realizarea unui canal care să devieze apele Siretului spre Bărăgan pentru irigarea unor suprafeţe importante din spaţiul cuprins între râurile Siret şi Ialomiţa datează din 1912.

Problema a fost reluată apoi în perioada interbelică de ing. Dumitru Leonida, care studia posibilitatea de realizare a unui baraj pe râul Bistriţa la Bicaz. În analizele sale, Leonida a demonstrat că lacul de acumulare pe care îl pot proiecta pe Bistriţa, putea avea efect de regularizare a debitelor Siretului, astfel încât debitele acestuia în perioada de vară să poată fi suplimentate, astfel încât să acopere deficitul de apă şi să satisfacă cerinţele de apă pentru irigaţii.

Vă mai recomandăm:

Daea, planuri pentru canalul de irigaţii Siret - Bărăgan: Până în anul 2027, vrem să îl facem până la kilometrul 23

Canalul Siret-Bărăgan ar putea salva de la dispariţie lacul Amara din Buzău, care a secat complet VIDEO

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite