Blestemul-pecete al lui Petru Rareş pentru cei care îi nesocoteau cuvintele sale scrise. Cum îşi afurisea supuşii la finalul documentelor oficiale
0
Cu doar trei luni înainte de moartea sa, domnitorul Moldovei, Petru Rareş, fiul lui Ştefan cel Mare, şi-a pus „semnătura” pe un document care se află în prezent la păstrare la arhivele naţionale Vrancea.
Un zapis original, cu o valoare inestimabilă, datat din ziua de 26 mai 1546, deci de acum 469 de ani, este cel mai vechi document aflat în păstrare la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea.
Este vorba despre un document privind autentificarea unui act de catre domnitorul Moldovei Petru Rareş unui anume boier pe nume Sinea.
Zapisul este scris pe hârtie de pergament, în limba slavă, originalitatea a fiind dată de sigiliul domnesc, rotund, de ceară roşie, lipit de pergament, care s-a păstrat extrem de bine vreme de aproape jumătate de secol.
În document se menţionează că „Petru Rareş, voievod al Moldovei, întăreşte două părţi de silişte pe râul Putna, unde a fost Sinea”.
Documentul conţine trei părţi
În prima parte, pe trei rânduri se face descrierea exactă a titulaturii domnitorului, urmată în câteva cuvinte de actul de împroprietărire pe care vrea să-l facă, de obicei astfel de gesturi fiind făcute pentru fapte deosebite de arme şi pentru suprafeţe mari de pământ.
Zapisul se încheie cu un blestem al domnitorului către cei care ar fi avut îndrăzneala să falsifice actul.
„Cine ar vrea să clintească uricul să fie blestemat de Domnul Dumnezeu şi de 318 Sfinţi Părinţi de la Niceea (n.a. ierarhi păstori ai preoţilor şi credincioşilor încredinţaţi lor, aveau datoria de a păzi dreapta credinţă ameninţată de rătăciri sau erezii, de vrajbă şi dezbinări)”, scrie printre altele în document.
„E forma clasică de blestem care apare peste tot în documentele vremii, prin care domnitorul le prezicea o soartă cruntă celor care cutezau să falsifice cuvântul său scris. Era un blestem care nu urmărea consecinţe materiale pentru cel împotriva căruia se îndrepta ocara, ci era invocată divinitatea din ceruri", mai spune istoricul Florin Dîrdală.
Actul a fost falsificat
De altfel, înscrisul are o istorie interesantă, specialiştii care se ocupă de studierea documentelor descoperind că din acesta lipseşte o parte, despre care se spune că ar fi dispărut la o întrunire a Sfatului Domnesc.
Totodată, în secolul al XVIII-lea, actul a suferit o falsificare, prin schimbarea numelor satelor, contrafacerea fiind ulterior înlăturată de restauratori.
Mai puteţi citi:
Cea mai veche clădire din Focşani a găzduit primul Parlament al ţării, între 1859 şi 1862
Cel mai vechi imobil din Focşani datează de peste 160 de ani, neexistând o dată exactă a construcţiei, ceasloavele fiind îngropate la temelie cu aproximaţie la 1853.
Biserica cu hramul „Sf. Cuvioasa Parascheva” din comuna Vîrteşcoiu deţine primul muzeu dintr-o aşezare de cult din Vrancea, cu documente liturgice foarte vechi.
Se încarcă comentariile...
